{"id":1141,"date":"2023-10-14T11:26:52","date_gmt":"2023-10-14T08:26:52","guid":{"rendered":"https:\/\/cedra.academy\/?p=1141"},"modified":"2023-10-14T11:29:51","modified_gmt":"2023-10-14T08:29:51","slug":"ciprian-porumcescu-marele-nostru-compozitor","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cedra.academy\/?p=1141","title":{"rendered":"CIPRIAN PORUMCESCU – marele nostru compozitor"},"content":{"rendered":"\n

\"\ud83c\udfbb\" La 14 octombrie 1853, \u00eentr-o cas\u0103 din \u0218ipotele Sucevei, apare pe lume Ciprian Porumbescu – \u201ec\u00e2nt\u0103re\u021bul neamului”, a\u0219a cum era numit de Eminescu. Inegalabilul compozitor rom\u00e2n, Porumbescu s-a considerat \u00eentreaga sa via\u021b\u0103 violonist. Vioara sa i-a fost al\u0103turi \u00een cele mai importante momente ale vie\u021bii. Primele sunete ale viorii care \u00eei vor r\u0103m\u00e2ne \u00eentip\u0103rite \u00een minte \u00een permanen\u021b\u0103 le aude de la un l\u0103utar s\u0103tesc.<\/p>\n\n\n\n

\"\ud83c\udfde\" Mutat la bunici, la Ili\u0219e\u0219ti, lui Ciprian Porumbescu \u00eei pl\u0103cea <\/a>s\u0103 cunoasc\u0103 via\u021ba s\u0103tenilor \u0219i s\u0103 asculte melodiile rapsozilor – \u00eendr\u0103gostindu-se de popularul „M\u0103i, ciobane de la oi”. Adesea, Ciprian pleca s\u0103 asculte melodiile populare ce le \u201eziceau” ciobanii pe la st\u00e2ni. Apoi se mut\u0103 la Stupca – sat \u00een care \u00ee\u0219i va g\u0103si \u0219i sf\u00e2r\u0219itul \u00een 1883, numit acum dup\u0103 el \u00een cinstirea memoriei.<\/p>\n\n\n\n

\"\ud83c\udfb6\" \u201eCa elev al liceului din Suceava, Ciprian \u0219tia s\u0103 c\u00e2nte din vioar\u0103, pun\u00e2nd \u00een ceea ce executa nespus de mult suflet”. Iat\u0103 \u0219i m\u0103rturia prietenului s\u0103u, Constantin Moraru, din timpul studiilor de seminar: \u201eAh, vioara aceea at\u00e2t de fermecat\u0103 de degetele iscusite ale maestrului, mi-a fost dat s-o aud trei ani de-a r\u00e2ndul, c\u00e2t am petrecut cu Ciprian \u00een seminar \u0219i ea m-a \u00eensufle\u021bit at\u00e2t de mult, \u00eenc\u00e2t n-o s-o mai pot uita niciodat\u0103”.<\/p>\n\n\n\n

\"\ud83c\udfbc\" Ciprian Porumbescu c\u00e2nta pe o vioar\u0103 Amati din 1626, pe care o numea \u201emireasa mea”. Aceast\u0103 vioar\u0103 i-a fost v\u00e2ndut\u0103 tat\u0103lui s\u0103u de c\u0103tre un l\u0103utar \u021bigan, \u00een \u00eemprejur\u0103ri misterioase. Din p\u0103cate \u00eens\u0103, vioara a disp\u0103rut \u00een prima zi de r\u0103zboi – 6 august 1916. Vioara i-a fost lui Porumbescu glasul inimii \u0219i al sufletului, \u0219i prin c\u00e2ntul ei \u0219i-a rev\u0103rsat dragostea lui ne\u021b\u0103rmurit\u0103 pentru neamul rom\u00e2nesc. \u201eBalada”, \u201eReverie”, \u201eDorul”, \u201eRapsodia”, \u201e\u00cen p\u0103dure”, \u201ePe c\u00e2mpiile Stupcei”, \u201eUne pens\u00e9e fugitive”, \u201eMorceau de salon” \u0219i \u201eNocturna” – sunt lucr\u0103rile sale originale pentru vioar\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\"\ud83c\udf1f\" \u00cenc\u0103 elev al profesorului de matematici \u0219i compozitorului \u0218tefan Nosievici de la Suceava, particip\u0103 la 15 august 1871 – al\u0103turi de personalit\u0103\u021bi precum Eminescu, Slavici, Xenopol ori Tocilescu, la memorabila Serbare de la m\u0103n\u0103stirea Putna, pentru aniversarea a patru secole de la \u00eentemeierea ctitoriei voievodale \u0219i la destrucarea osemintelor lui \u0218tefan. Astfel, aici, la Serbarea de la Putna din 1871 – unde se adunaser\u0103 rom\u00e2ni de pretutindeni, cople\u0219it de emo\u021bie patriotic\u0103, Ciprian \u00eei smulge vioara din m\u00e2inile marelui l\u0103utar Grigore Vindireu \u0219i a c\u00e2ntat o doin\u0103. Epuizat, acesta i-ar fi declarat tat\u0103lui s\u0103u c\u0103 \u201ea c\u00e2ntat Daciei \u00eentregi”.<\/p>\n\n\n\n

\"\u270a\" \u00cen 1875, Ciprian Porumbescu va deveni conduc\u0103torul societ\u0103\u021bii „Arboroasa” (*nume inspirat dup\u0103 hatmanul Luca Arbore), a c\u0103rei preocupare era p\u0103strarea identit\u0103\u021bii na\u021bionale. Au \u00eenfiin\u021bat o bibliotec\u0103 \u0219i s\u0103li de lectur\u0103, men\u021bin\u00e2nd \u00een permanen\u021b\u0103 leg\u0103tura cu alte societ\u0103\u021bi studen\u021be\u0219ti din vechiul regat \u0219i Transilvania.<\/p>\n\n\n\n

\"\ud83d\ude21\" La 18 noiembrie 1877, Ciprian Porumbescu este arestat \u0219i condamnat la temni\u021b\u0103 pentru c\u0103, \u00een calitate de conduc\u0103tor al societ\u0103\u021bii \u201eArboroasa”, trimisese Ia\u0219ului o telegram\u0103 de condolean\u021be pentru momentul petrecut \u00een urm\u0103 cu un secol – \u0219i anume uciderea mi\u0219eleasc\u0103 a lui Grigore Ghica \u0219i anexarea Bucovinei. \u00cen ziua arest\u0103rii, Porumbescu c\u00e2nta al\u0103turi de sora sa Arditii \u0219i Vieuxtemps.<\/p>\n\n\n\n

\"\ud83d\udcdd\" \u00cen temni\u021ba de la Cern\u0103u\u021bi, Porumbescu compune \u201eSuspinul prisonierului” \u0219i \u201eHora detrunchia\u021bilor”. Tot aici i se accentueaz\u0103 \u0219i boala de tuberculoz\u0103. \u00cen perioada luptei pentru independen\u021b\u0103, compozitorul scrie \u201ePene\u0219 Curcanul”, \u201eHora Grivi\u021bei”, \u201eRetrocesiuni basarabice”, \u201eHai, Rom\u00e2ne!”, ori \u201eLa malurile Prutului”.<\/p>\n\n\n\n

\"\ud83c\uddf7\ud83c\uddf4\" Oper\u0103 monumental\u0103 de-a Rom\u00e2niei – \u201eBalada” – va r\u0103m\u00e2ne f\u0103r\u0103 doar \u0219i poate una dintre cele mai str\u0103lucite nestemate ale crea\u021biei rom\u00e2ne\u0219ti din toate timpurile. Aceast\u0103 pies\u0103 nemuritoare de un tragism sf\u00ee\u0219ietor \u0219i de o melodicitate nu numai m\u0103iastr\u0103, dar \u0219i de neuitat, avea s\u0103 devin\u0103 un fel de imn al na\u021biunii rom\u00e2ne. \u201eBalada” avea s\u0103 se \u00eentip\u0103reasc\u0103 \u00een inimile oamenilor de pretutindeni. Vibra\u021bia patriotic\u0103 a muzicii lui Ciprian Porumbescu i-a asigurat dreptul la nemurire. Marele nedrept\u0103\u021bit al vie\u021bii \u0219i societ\u0103\u021bii timpului a intrat demult \u00een templul eroilor neamului.<\/p>\n\n\n\n

\"\ud83c\udf0a\" Aflat \u00een Italia, la Nervi, pentru tratamentul s\u0103u de tuberculoz\u0103, \u00een 1882, ignor\u00e2nd sfatul medicilor, Ciprian Porumbescu cere s\u0103 i se trimit\u0103 vioara cu care va c\u00e2nta M\u0103rii Mediterane. Iat\u0103 ce scrie Ciprian Porumbescu despre acest ultim moment violonistic al scurtei sale vie\u021bi:<\/p>\n\n\n\n

\"\ud83d\udcac\" „C\u00e2nd mi-au adus vioara, eu, f\u0103r\u0103 s\u0103 o mai dispachetez, am luat-o subsoar\u0103 \u0219i am gr\u0103bit cu ea la mare… Sco\u021b\u00e2nd vioara (…) am g\u00e2ndit oare ce s\u0103 c\u00e2nt? Ah! \u0218tiu ce s\u0103 c\u00e2nt! Voi c\u00e2nta acestei M\u0103ri Mediterane ce e mai drag \u0219i mai scump rom\u00e2nului, ca Marea s\u0103 duc\u0103 acel c\u00e2ntec oceanului \u0219i oceanul s\u0103 spuie lumii, care c\u00e2ntec e mai scump \u0219i mai drag neamului meu… Am c\u00e2ntat, pare-mi-se, ca niciodat\u0103 p\u00e2n\u0103 atunci, a\u0219a de lung si cu a\u0219a de ad\u00e2nc\u0103 sim\u021bire… doina!”.<\/p>\n\n\n\n

\"\ud83d\udcdc\" surse:<\/p>\n\n\n\n

– Vasile Vasile (*prof. univ. dr., Uniunea Compozitorilor \u0219i Muzicologilor din Rom\u00e2nia), „Ciprian Porumbescu – militant pentru Unire”, \u00een Ibidem, pp. 30-33;<\/p>\n\n\n\n

– Paul Leu, Un martir al inimii, ed. a II-a, Seattle, WA, 2015;<\/p>\n\n\n\n

\"\u270d\" Andrei Mihai Dr\u0103gulin, fondatorul „Academiei de Cultur\u0103”<\/p>\n\n\n\n

\n