{"id":2043,"date":"2024-08-19T21:54:56","date_gmt":"2024-08-19T18:54:56","guid":{"rendered":"https:\/\/cedra.academy\/?p=2043"},"modified":"2024-08-19T22:34:50","modified_gmt":"2024-08-19T19:34:50","slug":"george-enescu-cel-mai-important-muzician-roman","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cedra.academy\/?p=2043","title":{"rendered":"George Enescu – cel mai important\u00a0muzician\u00a0rom\u00e2n"},"content":{"rendered":"\n

Pe 19 august se \u00eemplinesc 143 de ani de la na\u0219terea lui George Enescu<\/strong>\u00a0(n. 19 august 1881, Liveni, Boto\u015fani – m. 4 mai 1955, Paris) este considerat cel mai important muzician rom\u00e2n. Personalitatea sa artistic\u0103 s-a manifestat \u00een multiple ipostaze: compozitor, violonist, pedagog, pianist \u015fi dirijor.<\/p>\n\n\n\n

A \u00eenceput s\u0103 c\u00e2nte la vioar\u0103 la v\u00e2rsta de 4 ani, primind \u00eendrum\u0103ri muzicale de la p\u0103rin\u0163ii s\u0103i \u015fi de la un vestit l\u0103utar, Niculae Chioru. De la v\u00e2rsta de 5-6 ani dateaz\u0103 primele sale \u00eencerc\u0103ri de compozi\u0163ie. Studiul profesionist al muzicii i s-a datorat, pentru \u00eenceput, profesorului Eduard Caudella.<\/p>\n\n\n\n

\u00eentre 1888-1894, studiaz\u0103 la Conservatorul din Viena, av\u00e2nd profesori printre al\u021bii pe Joseph Hellmesberger jr. (vioar\u0103) \u0219i Robert Fuchs (compozi\u021bie). Se \u00eencadreaz\u0103 rapid \u00een via\u021ba muzical\u0103 a Vienei, concertele sale, \u00een care interpreteaz\u0103 compozi\u021bii de Johannes Brahms, Pablo de Sarasate, Henri Vieuxtemps, Felix Mendelssohn-Bartholdy, entuziasm\u00e2nd presa \u0219i publicul.
\u00een perioada 1895-1899, dup\u0103 absolvirea Conservatorului din Viena cu medalia de argint, \u00ee\u0219i continu\u0103 studiile la Conservatorul din Paris, sub \u00eendrumarea lui Martin Pierre Marsick (vioar\u0103), Andre Gedalge (contrapunct), Jules Massenet \u0219i Gabriel Faure (compozi\u021bie).
OPERA SI CARIERA
La data de 6 februarie 1898, are debutul \u00een calitate de compozitor \u00een cadrul Concertelor Colonne din Paris cu \u201eSuita simfonic\u0103 Poema Rom\u00e2n\u0103”. \u00een acela\u0219i an, \u00eencepe s\u0103 dea lec\u021bii de vioar\u0103 la Bucure\u0219ti \u0219i s\u0103 dea recitaluri de vioar\u0103. Admirat de Regina Elisabeta a Rom\u00e2niei (celebra iubitoare a artei Carmen Sylva) era deseori invitat s\u0103 execute piese pentru vioar\u0103 \u00een Castelul Pele\u0219 din Sinaia.
La \u00eenceputul secolului XX, \u00een 1901, \u00eencep s\u0103 apar\u0103 primele sale lucr\u0103ri semnificative, cum sunt cele dou\u0103 \u201eRapsodii Rom\u00e2ne” (1901-1902), \u201eSuita Nr. 1 pentru orchestr\u0103” (1903), prima sa \u201eSimfonie” (1905), \u201e\u0218apte c\u00e2ntece” pe versuri de Clement Marot (1908). Activitatea sa muzical\u0103 alterneaz\u0103 \u00eentre Bucure\u0219ti \u0219i Paris, \u00eentreprinde turnee \u00een mai multe \u021b\u0103ri europene, av\u00e2nd parteneri prestigio\u0219i ca Alfredo Casella sau Louis Fournier.<\/p>\n\n\n\n

\u00een 1938, calatore\u0219te din nou \u00een Statele Unite ale Americii, unde a dirijat orchestra din New York.
In noiembrie 1939, Enescu a donat pre\u0219edintelui Consiliului de Mini\u0219tri al Rom\u00e2niei de la acea vreme 100.000 de lei, pentru ap\u0103rarea \u021b\u0103rii. \u00een timpul celui de Al Doilea R\u0103zboi Mondial, r\u0103mas \u00een Bucure\u0219ti, a avut o activitate dirijoral\u0103 bogat\u0103, \u00eencuraj\u00e2nd \u0219i crea\u021biile unor muzicieni rom\u00e2ni ca Mihail Jora, Constantin Silvestri, lonel Perlea, Nicolae Br\u00e2nzeu, Sabin Dr\u0103goi. Dup\u0103 r\u0103zboi a dat concerte \u00eempreun\u0103 cu David Oistrach, Lev Oborin, Emil Gilels \u0219i Yehudi Menuhin, care l-a vizitat la Bucure\u0219ti \u0219i la Sinaia.
VIATA PERSONAL\u0102
Pe 4 decembrie 1937, Enescu s-a c\u0103s\u0103torit cu Maria Tescanu Rosetti.
ULTIMIIANI
\u00een ultimii ani ai vie\u021bii a compus \u201eCvartetul de coarde Nr. 2″, \u201eSimfonia de Camer\u0103” pentru dou\u0103sprezece instrumente soliste, a des\u0103v\u00e2r\u0219it \u201ePoemul simfonic Vox Maris” pentru sopran\u0103, tenor, cor \u0219i orchestr\u0103, schi\u021bat \u00eenc\u0103 din 1929, \u201eSimfoniile Nr. 4 \u0219i 5″ r\u0103mase neterminate (au fost orchestrate mai t\u00e2rziu de compozitorul Pascal Bentoiu).
MOARTEA
\u00een 1955, odat\u0103 instaurat\u0103 dictatura comunist\u0103, s-a exilat definitiv la Paris, unde s-a stins din via\u021b\u0103 \u00een noaptea dintre 3 \u0219i 4 mai. A fost \u00eenmorm\u00e2ntat \u00een cimitirul Pere-Lachaise din Paris, \u00eentr-un cavou de marmur\u0103 alb\u0103, aflat la pozi\u021bia 68.
\u201eOedip” \u0219i-a p\u0103strat popularitatea \u00een Rom\u00e2nia, fiind de mai multe ori montat\u0103 \u00een timpul Festivalului Interna\u021bional \u201eGeorge Enescu” din Bucure\u0219ti, premiera rom\u00e2neasc\u0103 dat\u00e2nd din 1958, c\u00e2nd \u00een rolul titular a evoluat David Ohanesian, regia apar\u021bin\u00e2nd lui Jean R\u00e2nzescu, iar dirijor fiind Constantin Silvestri. \u00een ultima perioad\u0103 se observ\u0103 un puternic reviriment al operei, prin mont\u0103ri \u00een mai multe \u021b\u0103ri ale lumii, printre care Italia, Germania, Austria, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii, Portugalia.<\/p>\n\n\n\n

Surs\u0103 1 (URL): https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/George_Enescu<\/p>\n\n\n\n

\n