{"id":2090,"date":"2025-01-08T09:35:52","date_gmt":"2025-01-08T07:35:52","guid":{"rendered":"https:\/\/cedra.academy\/?p=2090"},"modified":"2025-04-08T09:55:48","modified_gmt":"2025-04-08T06:55:48","slug":"alexei-mateevici-poezia-limba-noastra","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cedra.academy\/?p=2090","title":{"rendered":"Alexei Mateevici, poezia \u201eLimba noastr\u0103\u201d"},"content":{"rendered":"\n
Alexei Mateevici, poezia \u201eLimba noastr\u0103\u201d PPT <\/a>Descarc\u0103<\/a><\/div>\n\n\n\n
\"\"<\/figure>\n\n\n\n

BIOGRAFI<\/strong>E<\/p>\n\n\n\n

Alexie<\/strong> (sau Alexei<\/strong>) Mateevici<\/strong> (n. 27 martie<\/a>1888<\/a>, C\u0103inari<\/a>, Imperiul Rus<\/a> \u2013 d. 24 august<\/a>1917<\/a>, Chi\u0219in\u0103u<\/a>, Republica Rus\u0103<\/a>) a fost unul din cei mai reprezentativi scriitori rom\u00e2ni din Basarabia. N\u0103scut \u00een Gubernia Basarabia<\/a>, actualmente Republica Moldova<\/a>. La 27 martie (stil vechi) se na\u0219te la C\u0103inari<\/a>, fostul jude\u021b Bender, Alexei Mateevici, primul copil al preotului Mihail Mateevici, originar de prin p\u0103r\u021bile jude\u021bului Soroca, c\u0103s\u0103torit cu Nadejda Mateevici (1863-1930), fiica protopopului Ioan Neaga din C\u0103u\u0219eni.P\u0103rin\u021bii se mut\u0103 cu traiul \u00een satul Zaim<\/a>, localitate situat\u0103 pe drumul dintre C\u0103u\u0219eni<\/a> \u0219i Cimi\u0219lia<\/a>. Aici micul Alexei \u00eenva\u021b\u0103 la \u0219coala primar\u0103 \u0219i se familiarizeaz\u0103 cu frumoasele pove\u0219ti \u0219i balade, pe care le aude de la p\u0103rin\u021bii s\u0103i, precum \u0219i de la \u021b\u0103ranii de prin partea locului. A fost \u00eenscris de p\u0103rin\u021bi la \u0219coala teologic\u0103 din Chi\u0219in\u0103u<\/a>, pe care o termin\u0103 (conform adeverin\u021bei de absolvire) \u00een 1902, \u201ecu privilegii\u201d(cu laude). \u00ce\u0219i urmeaz\u0103 studiile la seminarul teologic. Face cuno\u0219tin\u021b\u0103 \u0219i se \u00eemprietene\u0219te cu viitorul sculptor Alexandru Pl\u0103m\u0103deal\u0103<\/a> (1880 – 1940), care studia \u0219i el la seminar \u00een aceea\u0219i perioad\u0103. La 24 iunie<\/a>, la numai 43 de ani, \u00eenceteaz\u0103 din via\u021b\u0103 tat\u0103l lui, Alexei Mateevici.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen primele numere ale ziarului \u201cBasarabia\u201d (din 1907) \u00eei apar poeziile \u201e\u021a\u0103ranii\u201d, \u201eEu c\u00e2nt\u201d, \u201e\u021aara\u201d. Tot aici public\u0103 articolele \u201cSf\u00e2ntul Vasile \u2013 Anul Nou \u00een obiceiurile rom\u00e2nilor basarabeni\u201d (nr.1) \u0219i \u201eDin c\u00e2ntecele poporane ale Basarabiei\u201d (nr.11). – \u00cen 1908, \u00eempreun\u0103 cu al\u021bi tineri basarabeni, a \u00eenfiin\u021bat cercul \u201eDe\u0219teptarea\u201d. Din acest cerc, pe l\u00e2ng\u0103 Alexei Mateevici, au f\u0103cut parte Daniel Ciugureanu<\/a>, Simion Murafa<\/a>, \u0218tefan Ciobanu<\/a>, \u0218tefan Berechet<\/a>, Dimitrie Bogos<\/a> \u0219i al\u021bii. Daniel Ciugureanu<\/a> a fost ales pre\u0219edintele cercului. Aceast\u0103 asocia\u021bie avea drept scop luminarea oamenilor, de\u0219teptarea con\u0219tiin\u021bei lor na\u021bionale, lupta pentru dezrobire \u0219i pentru unire cu Rom\u00e2nia. Dup\u0103 doi ani, din cauza \u00een\u0103spririi regimului, cercul a fost nevoit s\u0103-\u0219i suspende activitatea.[5]<\/a><\/sup> Devine student la Academia teologic\u0103 din Kiev, pe care a absolvit-o \u00een 1914. \u00cen aceia\u0219i ani, dup\u0103 m\u0103rturisirea unui coleg, \u201eMateevici tr\u0103ia ca \u00eentr-o be\u021bie a cititului\u201d. Traduce mult din literatura rus\u0103 clasic\u0103 \u0219i studiaz\u0103 trecutul istoric \u0219i cultural al poporului s\u0103u. \u00centre 1910<\/a> – 1911<\/a> public\u0103 \u00een \u201eChisineovschie eparhialinie vedomosti<\/em>\u201d (nr.45, 49, 52 din 1910 \u0219i nr.42 din 1911) studiul lingvistic \u201eMomente ale influen\u021bei biserice\u0219ti asupra originii \u0219i dezvolt\u0103rii istorice a limbii rom\u00e2ne\u201d, precum \u0219i articolele \u201cMotive religioase \u00een credin\u021bele \u0219i obiceiurile rom\u00e2nilor basarabeni\u201d (nr.9, 13, 14), \u201cBocetele funerare moldovene\u0219ti\u201d (nr.38, 39, 40, 41).Vede lumina tiparului (Chisineovschie eparhialinie vedomosti, nr. 12, 13, 19, 22, 23) articolul \u201eSchi\u021b\u0103 a traducerilor rom\u00e2ne\u0219ti religioase \u0219i de trai\u201d. Apare \u00een revista \u201eLuminatorul\u201d (nr. 8, 9, 10, 11) studiul \u201eMitropolitul Gavril B\u0103nulescu – Bodoni\u201d. Se c\u0103s\u0103tore\u0219te cu Teodora Borisovna Novitschi, absolv\u0103 Academia Teologic\u0103 cu teza de licen\u021b\u0103 Concep\u021bia religioas\u0103 \u0219i filosofic\u0103 la Fechneenner<\/em> \u0219i se \u00eentoarce la Chi\u0219in\u0103u. La 22 septembrie e numit provizoriu profesor de limba greac\u0103 la seminarul unde \u00eenv\u0103\u021base. \u021aine o cuv\u00e2ntare \u00een fa\u021ba absolven\u021bilor seminarului din Chi\u0219in\u0103u. La 23 iunie viziteaz\u0103 str\u0103vechea biseric\u0103 din C\u0103u\u0219eni, pe care o g\u0103se\u0219te \u201euimitor de bine p\u0103strat\u0103\u201d. \u00cen anul 1915<\/a> se \u00eenroleaz\u0103 \u00een armata rus\u0103 ca preot militar, iar \u00een 1916 este trimis pe frontul din Rom\u00e2nia<\/a>. \u00cen vara anului 1916 scrie poeziile: \u201eV\u0103d pr\u0103bu\u0219irea\u201d, \u201eC\u00e2ntec de leag\u0103n\u201d, \u201eBasarabenilor\u201d, \u201eFrunza nucului\u201d, \u201eUnora\u201d s.a. La 17 iulie creeaz\u0103 poezia Limba noastr\u0103<\/a>, publicat\u0103 \u00een Cuv\u00e2nt moldovenesc<\/em>, poate cea mai frumoas\u0103 od\u0103 \u00eenchinat\u0103 limbii rom\u00e2ne, care devine Imnul Republicii Moldova, (din 1994<\/a>). La 13 august (stil vechi), bolnav de tifos exantematic, se stinge din via\u021b\u0103 la spitalul nr.1 din Chi\u0219in\u0103u \u0219i este \u00eenmorm\u00e2ntat la Cimitirul Central din Chi\u0219in\u0103u<\/a>. \u00cen anul 1934<\/a> la morm\u00e2ntul s\u0103u a fost ridicat un bust realizat de sculptorul Alexandru Pl\u0103m\u0103deal\u0103<\/a>, pe care-l cuno\u0219tea din 1910<\/a>. \u00cen anul 1994<\/a>, versurile poeziei Limba noastr\u0103<\/em> au fost alese ca text al Imnului de Stat al Republicii Moldova<\/a>. Poezia Limba noastr\u0103<\/em> se fixeaz\u0103 definitiv \u00een registrul marii arte, fiind superioar\u0103 versurilor pe aceea\u0219i tem\u0103 ale lui George Co\u0219buc<\/a> sau George Sion<\/a>. \u00cen lirica sa, poezia religioas\u0103, uneori remarcabil\u0103 (Roag\u0103-te<\/em>), alterneaz\u0103 cu poezia revoltei sociale, expresie a durerii poetului pentru soarta \u021b\u0103ranilor moldoveni, ap\u0103sa\u021bi de nevoi \u0219i suferin\u021be. Poeziile Eu c\u00e2nt<\/em>, \u021a\u0103ranii<\/em>, C\u00e2ntecul<\/em> zorilor<\/em>, \u021aara<\/em> \u00eempletesc nota elegiac\u0103 cu tonalitatea energic\u0103 \u0219i credin\u021ba \u00een \u201eivirea zorilor\u201d drept\u0103\u021bii \u0219i devin profund definitorii pentru profilul poetului militant. (Wikipedia)<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

BIOGRAFIE Alexie (sau Alexei) Mateevici (n. 27 martie1888, C\u0103inari, Imperiul Rus \u2013 d. 24 august1917, Chi\u0219in\u0103u, Republica Rus\u0103) a fost unul din cei mai reprezentativi scriitori rom\u00e2ni din Basarabia. N\u0103scut \u00een Gubernia Basarabia, actualmente Republica Moldova. La 27 martie (stil vechi) se na\u0219te la C\u0103inari, […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":2094,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[12,10],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cedra.academy\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2090"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cedra.academy\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cedra.academy\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cedra.academy\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cedra.academy\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=2090"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/cedra.academy\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2090\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":2097,"href":"https:\/\/cedra.academy\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2090\/revisions\/2097"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cedra.academy\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/2094"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cedra.academy\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=2090"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cedra.academy\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=2090"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cedra.academy\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=2090"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}