{"id":2181,"date":"2025-02-19T10:56:43","date_gmt":"2025-02-19T08:56:43","guid":{"rendered":"https:\/\/cedra.academy\/?p=2181"},"modified":"2025-04-09T11:23:35","modified_gmt":"2025-04-09T08:23:35","slug":"subiectul-exprimat-si-neexprimat","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cedra.academy\/?p=2181","title":{"rendered":"SUBIECTUL exprimat \u0219i neexprimat"},"content":{"rendered":"\n
SUBIECTUL exprimat \u0219i neexprimat Prezentare PP <\/a>Descarc\u0103<\/a><\/div>\n\n\n\n

SUBIECTUL<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Subiectul<\/strong> este partea principal\u0103 de propozi\u021bie care arat\u0103 cine face ac\u021biunea exprimat\u0103 de predicatul verbal<\/a>, cine sufer\u0103 ac\u021biunea exprimat\u0103 de un predicat verbal pasiv sau cine are o anumit\u0103 caracteristic\u0103 exprimat\u0103 de numele predicativ<\/a>.<\/p>\n\n\n\n

Altfel spus, subiectul este partea principal\u0103 de propozi\u021bie despre care se spune ceva cu ajutorul predicatului.<\/p>\n\n\n\n

Subiectul r\u0103spunde la \u00eentreb\u0103rile: cine? ce?<\/p>\n\n\n\n

Exemplu:<\/em><\/strong> \u00cen fa\u021ba casei latr\u0103<\/strong> voios un c\u0103\u021bel. \u2013 c\u0103\u021bel \u2013 subiect, face ac\u021biunea exprimat\u0103 de predicatul verbal; cine latr\u0103?
Exemplu:<\/em><\/strong> C\u0103r\u021bile sunt aranjate<\/strong> \u00een bibliotec\u0103. \u2013 c\u0103r\u021bile \u2013 subiect, are caracteristica exprimat\u0103 de numele predicativ; cine sunt aranjate?
Exemplu:<\/em><\/strong> Ea este l\u0103udat\u0103<\/strong> de p\u0103rin\u021bi. \u2013 ea \u2013 subiect, arat\u0103 cine sufer\u0103 ac\u021biunea predicatului verbal pasiv; cine este l\u0103udat\u0103?<\/p>\n\n\n\n

Exemplu:<\/em><\/strong> Pe mas\u0103 se afl\u0103<\/strong> o carte. \u2013 o carte \u2013 subiect, face ac\u021biunea exprimat\u0103 de predicatul verbal; cine se afl\u0103?<\/p>\n\n\n\n

Exist\u0103 \u0219i propozi\u021bii care nu pot avea subiect.<\/p>\n\n\n\n

RECUNOA\u0218TEREA SUBIECTELOR<\/strong><\/p>\n\n\n\n

\u00cen cele mai multe situa\u021bii, subiectele se afl\u0103 cu ajutorul \u00eentreb\u0103rilor cine? (pentru fiin\u021be umane) ce? (pentru lucruri, alte fiin\u021be dec\u00e2t cele umane). Se poate formula \u0219i o \u00eentrebare cu caracter general, cu ajutorul c\u0103reia poate identifica subiectul: despre cine (ce) se spune c\u0103?<\/p>\n\n\n\n

\u00cen anumite propozi\u021bii subiectul ar putea r\u0103spunde \u0219i la alte \u00eentreb\u0103ri (care, c\u00e2\u021bi), ca \u00een exemplele de mai jos. Folosirea acestora poate induce \u00een eroare, iar subiectul s\u0103 fie confundat cu o alt\u0103 parte de propozi\u021bie.<\/p>\n\n\n\n

Exemplu:<\/em><\/strong> Mihai a plecat. \u2013 care a plecat?<\/p>\n\n\n\n

Exemplu:<\/em><\/strong> Doi au plecat. \u2013 c\u00e2\u021bi au plecat?<\/p>\n\n\n\n

Cea mai sigur\u0103 metod\u0103 de aflare a subiectelor este prin analizarea propozi\u021biei \u0219i identificarea calit\u0103\u021bii de autor al ac\u021biunii (pentru verbele active) sau de parte care sufer\u0103 ac\u021biunea (pentru verbele pasive). [vezi exemplele de mai sus, dup\u0103 defini\u021bie]<\/p>\n\n\n\n

Clasificarea subiectelor<\/strong><\/p>\n\n\n\n

\u00cen func\u021bie de prezen\u021ba sau absen\u021ba subiectului \u00een propozi\u021bie, subiectele sunt de dou\u0103 feluri: exprimate<\/a> <\/strong>sau neexprimate<\/a>.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Subiectul exprimat<\/strong> poate fi simplu, multiplu <\/u><\/strong>sau dezvoltat<\/u><\/strong>, iar cel neexprimat <\/strong>poate fi inclus, sub\u00een\u021beles, nedeterminat <\/u><\/strong>sau impersonal<\/u><\/strong>.<\/p>\n\n\n\n

MIJLOACE DE EXPRIMARE<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Subiectul poate fi exprimat prin urm\u0103toarele p\u0103r\u021bi de vorbire: substantiv<\/a>, locu\u021biune substantival\u0103<\/a>, numeral<\/a>, pronume<\/a>, verb<\/a>, interjec\u021bie<\/a>.<\/p>\n\n\n\n

substantiv<\/strong> (comun sau propriu, simplu sau compus; \u00een cazul N)
Trenul a sosit \u00een gar\u0103. \u2013 substantiv comun
Rom\u00e2nia este o \u021bar\u0103 din Uniunea European\u0103. \u2013 substantiv propriu<\/p>\n\n\n\n

locu\u021biune substantival\u0103 <\/strong>(\u00een cazul N)
M\u0103 cople\u0219esc aducerile aminte.<\/p>\n\n\n\n

numeral<\/strong> cu valoare substantival\u0103 (cardinal, ordinal, colectiv; \u00een cazul N)
Cei trei au venit. \u2013 numeral cardinal
Al doilea a \u00eent\u00e2rziat. \u2013 numeral ordinal
Am\u00e2ndoi au Iphone. \u2013 numeral colectiv<\/p>\n\n\n\n

pronume<\/strong> (personal, posesiv, de \u00eent\u0103rire, demonstrativ, interogativ, relativ, nehot\u0103r\u00e2t, negativ; \u00een cazul N)
Voi nu mai participa\u021bi. \u2013 pronume personal
Fiecare \u00ee\u0219i \u0219tie meseria. \u2013 pronume nehot\u0103r\u00e2t
Nimeni nu m-a p\u00e2r\u00e2t. \u2013 pronume negativ<\/p>\n\n\n\n

verb<\/strong> \u0219i locu\u021biune verbal\u0103<\/strong> (infinitiv, gerunziu, supin)
A citi este o pl\u0103cere. \u2013 infinitiv
E bine de \u0219tiut. \u2013 supin
E imposibil a b\u0103ga de seam\u0103 totul. \u2013 locu\u021biune verbal\u0103, infinitv<\/p>\n\n\n\n

interjec\u021bie<\/strong>
Uneori se aude din vecini ham-ham!<\/p>\n\n\n\n

Exist\u0103 o serie de p\u0103r\u021bi de vorbire care prin substantivizare devin substantive (adjectiv, pronume, numeral, verb, adverb, interjec\u021bie) \u0219i pot avea func\u021bia de subiect.
Lene\u0219ul mai mult alearg\u0103, scumpul mai mult p\u0103gube\u0219te. \u2013 de la adjectivul lene\u0219
Binele f\u0103cut altora m-a bucurat. \u2013 de la adverbul bine<\/p>\n\n\n\n

Exist\u0103 \u0219i situa\u021bii speciale (\u00een metalimbaj; exemplu \u00een definirea conceptelor) c\u00e2nd orice parte de vorbire prime\u0219te valoarea de substantiv \u0219i poate fi subiect.
La este o prepozi\u021bie simpl\u0103.
Care poate fi pronume relativ sau interogativ.<\/p>\n\n\n\n

CAZUL SUBIECTULUI<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Cazul nominativ<\/strong> este cel mai des \u00eent\u00e2lnit caz al p\u0103r\u021bilor de vorbire flexibile (substantiv, numeral, pronume) cu func\u021bia de subiect.
Telefonul se afl\u0103 \u00een ghizdan. \u2013 ce se afl\u0103? cazul nominativ
El se afl\u0103 \u00een ghiozdan. \u2013 cine se afl\u0103? cazul nominativ<\/p>\n\n\n\n

EXCEP\u021aII<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Exist\u0103 \u0219i situa\u021bii speciale \u00een care p\u0103r\u021bile de vorbire cu func\u021bia de subiect stau \u00een cazurile acuzativ, dativ \u0219i genitiv. Aceste excep\u021bii sunt de dou\u0103 feluri: aparente \u0219i propriu-zise.<\/p>\n\n\n\n

\u2013 excep\u021bii aparente \u2013 partea de vorbire considerat\u0103 subiect este \u00een realitate un atribut al unui subiect sub\u00een\u021beles
Exemplu:<\/em><\/strong> Ai casei (ai lui) au venit. \u2013 cazul genitiv
Exemplu:<\/em><\/strong> Au mai venit dintre elevi (dintre ei). \u2013 cazul acuzativ<\/p>\n\n\n\n

\u2013 excep\u021bii propriu-zise
Exemplu:<\/em><\/strong> Reu\u0219ita este a cui insist\u0103. \u2013 cazul genitiv
Exemplu:<\/em><\/strong> \u00cemprumut cartea1<\/sup>\/ cui o \u00eenapoiaz\u0103.2<\/sup>\/ \u2013 \u201caceluia\u201d care o \u00eenapoiaz\u0103, cazul dativ
Exemplu:<\/em><\/strong> Dau cartea1<\/sup>\/ cui mi-o cere.2<\/sup>\/ \u2013 cazul dativ
Exemplu:<\/em><\/strong> Laud\u0103 pe cine merit\u0103. \u2013 cazul acuzativ
Exemplu:<\/em><\/strong> \u021ai-o trimit1<\/sup>\/ pe care ajunge mai repede.2<\/sup>\/ \u2013 cazul acuzativ<\/p>\n\n\n\n

Subiectul \u0219i predicatul verbal a fi<\/p>\n\n\n\n

De cele mai multe ori \u00een cazul propozi\u021biilor cu verbul a fi, atunci c\u00e2nd are sensul a exista, a se afla, subiectul st\u0103 dup\u0103 predicat \u0219i poate fi confundat cu numele predicativ.
Exemplu:<\/em><\/strong> \u00cen curtea casei este un c\u00e2ine. \u2013 un c\u00e2ine \u2013 subiect<\/p>\n\n\n\n

Substantivul care se afl\u0103 dup\u0103 predicatul verbal exprimat prin verbul a fi este subiect, dac\u0103 substantivul exprim\u0103: anotimpuri (E iarn\u0103, E prim\u0103var\u0103), p\u0103r\u021bi ale zilei (E diminea\u021b\u0103, E sear\u0103), fenomene atmosferice (E frig, E ger, E cea\u021b\u0103), senza\u021bii sau st\u0103ri suflete\u0219ti (Mi-e frig, Mi-e sete, Mi-e dor).<\/p>\n\n\n\n

SUBIECT GRAMATICAL, SUBIECT LOGIC<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Atunci c\u00e2nd predicatul verbal este exprimat printr-un verb la diateza pasiv\u0103 sau verb reflexiv cu un sens pasiv, pe l\u00e2ng\u0103 subiectul gramatical, propozi\u021bia are \u0219i un subiect logic. Din punct de vedere gramatical, subiectul logic este un complement de agent, iar din punct de vedere logic, subiectul gramatical este obiectul ac\u021biunii.
Legea a fost stabilit\u0103 de c\u0103tre parlament<\/strong>. \u2013 legea \u2013 subiect gramatical, parlament<\/strong> \u2013 subiect logic.<\/p>\n\n\n\n

LOCUL SUBIECTULUI \u00ceN PROPOZI\u021aIE<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Subiectul nu are un loc fix \u00een propozi\u021bie. De\u0219i, de cele mai multe ori, st\u0103 la \u00eenceputul propozi\u021biei, el poate fi \u00eent\u00e2lnit la sf\u00e2r\u0219itul sau \u00een interiorul propozi\u021biei. Nici fa\u021b\u0103 de predicat nu are un loc fix, astfel c\u0103 subiectul poate fi reg\u0103sit at\u00e2t \u00eenaintea predicatului, c\u00e2t \u0219i dup\u0103 el.
Exemplu:<\/em><\/strong> Ochii copilului sunt tri\u0219ti<\/strong>.
Exemplu:<\/em><\/strong> Unde este plecat<\/strong> colegul meu de banc\u0103?
Exemplu:<\/em><\/strong> Pe strad\u0103 trec<\/strong> multe ma\u0219ini.<\/p>\n\n\n\n

PUNCTUA\u021aIA SUBIECTULUI<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Subiectul, cu sau f\u0103r\u0103 atribut, nu se desparte de predicat prin virgul\u0103.
Exemplu:<\/em><\/strong> Copii lini\u0219ti\u021bi mergeau<\/strong> spre \u0219coal\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Adverbele sau locu\u021biunile adverbiale (fire\u0219te, desigur, prin urmare, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, bine\u00een\u021beles), intercalate \u00eentre subiect \u0219i predicat, se pun \u00eentre virgule.
Exemplu:<\/em><\/strong> Tu, fire\u0219te, m\u0103 vei ajuta<\/strong>.<\/p>\n\n\n\n

ACORDUL PREDICATULUI CU SUBIECTUL<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Pentru acordul predicatului cu subiectul vezi acordul predicatului cu subiectul<\/a>.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

SUBIECTUL Subiectul este partea principal\u0103 de propozi\u021bie care arat\u0103 cine face ac\u021biunea exprimat\u0103 de predicatul verbal, cine sufer\u0103 ac\u021biunea exprimat\u0103 de un predicat verbal pasiv sau cine are o anumit\u0103 caracteristic\u0103 exprimat\u0103 […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":2183,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[29],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cedra.academy\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2181"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cedra.academy\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cedra.academy\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cedra.academy\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cedra.academy\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=2181"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/cedra.academy\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2181\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":2184,"href":"https:\/\/cedra.academy\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2181\/revisions\/2184"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cedra.academy\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/2183"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cedra.academy\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=2181"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cedra.academy\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=2181"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cedra.academy\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=2181"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}