{"id":2403,"date":"2025-06-11T19:58:09","date_gmt":"2025-06-11T16:58:09","guid":{"rendered":"https:\/\/cedra.academy\/?p=2403"},"modified":"2025-09-18T20:07:22","modified_gmt":"2025-09-18T17:07:22","slug":"grigore-ureche-date-bio-bibliografice","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cedra.academy\/?p=2403","title":{"rendered":"Grigore Ureche. Date bio-bibliografice"},"content":{"rendered":"\n
\"\"<\/figure>\n\n\n\n
Fi\u0219e de lucru la tema: \u201eGrigore-Ureche. Date bio-bibliografice <\/a>Descarc\u0103<\/a><\/div>\n\n\n\n
Grigore Ureche. Date bio-bibliografice<\/strong> PPT <\/a>Descarc\u0103<\/a><\/div>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

Unul dintre cei mai mari c\u0103rturari rom\u00e2ni din prima jum\u0103tate a secolului al XVII-lea este croni-carul Grigore Ureche. Istoricul \u015fi scriitorul Grigore Ureche ne-a l\u0103sat mo\u015ftenire cronica original\u0103 \u00een limba rom\u00e2n\u0103, \u00eentitulat\u0103 Letopise\u0163ul \u0162\u0103rii Moldovei<\/em>. Aceast\u0103 cronic\u0103 se deosebe\u015fte \u00een mai multe privin\u0163e de cele scrise \u00een secolele XV-XVI. \u00cen primul r\u00e2nd Letopise\u0163ul \u0162\u0103rii Moldovei<\/em>\u00a0este scris nu \u00een limba slavon\u0103, ci \u00een rom\u00e2n\u0103, pentru prima dat\u0103 \u00een istoria cronografiei \u0163\u0103rii. \u00cen al doilea r\u00e2nd, spre deosebire de letopise\u0163ele slavo-moldovene\u015fti din secolele XV\u2013XVI, cronica lui Grigore Ureche nu a fost scris\u0103 la comanda unui domnitor, ci din propria ini\u0163iativ\u0103. \u00cen al treilea r\u00e2nd,\u00a0Letopise\u0163ul \u0162\u0103rii Moldovei<\/em>\u00a0nu mai era scris de un prelat bisericesc, cum se f\u0103cuse de at\u00e2tea ori p\u00e2n\u0103 atunci, ci de o persoan\u0103 laic\u0103, reprezentant\u0103 a marii boierimi, cu \u00eenalt\u0103 func\u0163ie \u00een aparatul de stat al Moldovei.<\/p>\n\n\n\n

Grigore Ureche provenea dintr-o veche familie boiereasc\u0103. Nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, unii istorici \u00eencearc\u0103, nu f\u0103r\u0103 temeiuri documentare, s\u0103-i urm\u0103reac\u0103 arborele genealogic p\u00e2n\u0103 la un \u201eUreache<\/em>\u201d contemporan cu \u015etefan cel Mare \u015fi Sf\u00e2nt<\/a>. Tat\u0103l c\u0103rturarului, Nestor Ureche, era un mare boier moldovean, care pe parcursul vie\u0163ii sale a ocupat \u00een repetate r\u00e2nduri \u00eenalte dreg\u0103torii \u00een sfatul domnesc al \u0162\u0103rii Moldovei, acumul\u00e2nd de-a lungul anilor mo\u015fii \u00eentinse.<\/p>\n\n\n\n

La \u00eenceputul anilor \u201990 ai secolului al XVI-lea, \u00een anumite \u00eemprejur\u0103ri politice nefavorabile, Nestor Ureche, \u00eempreun\u0103 cu familia sa a fost nevoit s\u0103 se refugieze \u00een \u0162ara Le\u015feasc\u0103, cum era numit\u0103 pe atunci Polonia, unde s-a aflat cu \u00eentreruperi, mai mult\u0103 vreme.  \u00cen aceast\u0103 \u0163ar\u0103 cu bogate tradi\u0163ii culturale \u015fi c\u0103rtur\u0103re\u015fti, Grigore Ureche \u015fi-a  f\u0103cut studiile la \u015fcoala Fr\u0103\u0163iei ortodoxe din Lvov, al c\u0103rei membru devenise ceva mai t\u00e2rziu (1612) tat\u0103l s\u0103u. Dup\u0103 al\u0163i cercet\u0103tori, el ar fi studuat chiar la unul din colegiile iezuite din Polonia, cum a procedat mai t\u00e2rziu Miron Costin<\/a>, urma\u015ful s\u0103u direct \u00een ale scrierii istoriei na\u0163ionale.<\/p>\n\n\n\n

Ajuns la maturitate, Grigore Ureche a devenit o personalitate cu o rar\u0103 cultur\u0103 umanist\u0103, cu un vast orizont c\u0103rtur\u0103resc pentru timpul s\u0103u, cunosc\u00e2nd \u00een afar\u0103 de limba matern\u0103, limbile latin\u0103, polon\u0103, slav\u0103 veche. Dup\u0103 mai mul\u0163i ani de studii \u015fi \u015federe \u00een Polonia, t\u00e2n\u0103rul Grigore Ureche se \u00eentoarce \u00een patrie \u00een jurul anului 1617, unde se afl\u0103 mai mul\u0163i ani \u00een umbr\u0103. Abia \u00een 1627 Grigore Ureche devine al treilea logof\u0103t, pomenindu-se astfel \u00een anturajul apropiat al domnilor Moldovei. Ajunge apoi \u00een cele mai \u00eenalte dreg\u0103torii de stat, \u00eentre care \u015fi \u00een cea de mare vornic al \u0162\u0103rii de Jos pe timpul domniei lui Vasile Lupu<\/a> (cu \u00eencepere din 1643), func\u0163ie pe care o de\u0163ine p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul vie\u0163ii.<\/p>\n\n\n\n

Grigore Ureche a l\u0103sat  posterit\u0103\u0163ii  o  singur\u0103, dar deosebit de valoroas\u0103 oper\u0103<\/p>\n\n\n\n

istoriografic\u0103: Letopise\u0163ul \u0162\u0103rii Moldovei, ce c\u00e2nd s-au desc\u0103licat \u0163ara \u015fi cursul anilor \u015fi de via\u0163a domnilor care scrie de la<\/em> <\/em>Drago\u015f vod\u0103<\/em><\/a>p\u00een\u0103 la<\/em>Aron Vod\u0103<\/em><\/a>, numit mai frecvent Letopise\u0163ul \u0162\u0103rii Moldovei<\/em>. Cronica cuprinde perioade de la \u00eentemeierea Statului Moldovenesc \u00een 1359 p\u00e2n\u0103 la domnia lui Aron Vod\u0103<\/a> (1594), c\u00e2nd se \u00eentrerupe brusc, probabil din cauza mor\u0163ii c\u0103rturarului, de\u015fi acesta avea inten\u0163ia de a ajunge cu descrierea evenimentelor p\u00e2n\u0103 \u00een timpul domniei contemporanului s\u0103u Vasile Lupu<\/a>.<\/p>\n\n\n\n

Din nefericire, letopise\u0163ul lui Grigore Ureche nu s-a p\u0103strat \u00een original, ajun-g\u00e2nd p\u00e2n\u0103 la noi prin c\u00e2teva copii mai t\u00e2rzii, care au fost destul de mult ref\u0103cute prin diferite adaosuri, numite interpola\u0163ii ale copi\u015ftilor de mai t\u00e2rziu \u2013 Simion Dasc\u0103lul, Misail C\u0103lug\u0103rul \u015fi Axinte Uricarul. Se mai cere ar\u0103tat totu\u015fi c\u0103 unii cercet\u0103tori \u00eel exclud pe Misail C\u0103lug\u0103rul din num\u0103rul interpolatorilor. Pierderea manuscrisului autograf al autorului a f\u0103cut ca Letopise\u0163ul \u0162\u0103rii Mol-dovei<\/em>  s\u0103 devin\u0103 cunoscut posterit\u0103\u0163ii datorit\u0103 mai ales unei copii-redac\u0163ii realizate \u00een anii \u201960 ai secolului al XVII-lea de c\u0103tre Simion Dasc\u0103lul. Aceast\u0103 \u00eemprejurare a f\u0103cut ca problema paternit\u0103\u0163ii scrierii \u00een cauz\u0103 s\u0103 fie pus\u0103 sub semnul \u00eentreb\u0103rii \u00een literatura de specialitate. Astfel, diver\u015fi cercet\u0103tori l-au considerat drept autor al acestui letopise\u0163 pe Nestor Ureche \u2013 tat\u0103l cronicarului, Simion Dasc\u0103lul, \u00een aceea\u015fi m\u0103sur\u0103, drept coautori pe Grigore Ureche \u015fi Simion Dasc\u0103lul.<\/p>\n\n\n\n

Pentru  a scrie  letopise\u0163ul  s\u0103u, Grigore Ureche  a folosit  pe  larg  nu numai izvoare interne moldovene\u015fti, ci \u015fi str\u0103ine, \u00een special cele ale istoricilor polonezi \u015fi transilv\u0103neni. Dintre izvoarele interne, cel mai important, a\u0219a cum reiese din cronic\u0103, este Letopise\u0163ul Moldovenesc<\/em>, o surs\u0103 narativ\u0103 complex\u0103. Dintre autorii polonezi au fost folosite \u00een mod critic mai ales operele istoricilor M. Bielski \u015fi ale fiului s\u0103u I. Bielski, ale lui M. Kromer \u015fi M. Miehovski, diverse lucr\u0103ri cu caracter informativ \u015fi enciclopedic, care aveau circula\u0163ie, \u00een acea perioad\u0103, \u00een spa\u021biul cultu-ral polonez, unde p\u0103trunsese masiv \u0219i cartea vest-european\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Al\u0103turi de izvoarele scrise, Grigore Ureche a folosit pe larg \u015fi tradi\u0163ia popular\u0103 oral\u0103, amintirile tat\u0103lui s\u0103u, ale boierilor b\u0103tr\u00e2ni din anturajul familiei sale. Au-torul a utilizat toate aceste informa\u0163ii \u00een mod critic, filtr\u00e2ndu-le prin ra\u021biunea \u0219i sufletul s\u0103u. C\u0103rturarul a \u0219tiut s\u0103 aleag\u0103 cu grij\u0103 adev\u0103rul istoric \u0219i s\u0103-l a\u0219tearn\u0103 pe h\u00e2rtie \u00eentr-o limb\u0103 frumoas\u0103 \u0219i \u00een\u021beleas\u0103.<\/p>\n\n\n\n

<\/object>Fise-de-lucru-Grigore-Ureche-1<\/a>Descarc\u0103<\/a><\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Unul dintre cei mai mari c\u0103rturari rom\u00e2ni din prima jum\u0103tate a secolului al XVII-lea este croni-carul Grigore Ureche. Istoricul \u015fi scriitorul Grigore Ureche ne-a l\u0103sat mo\u015ftenire cronica original\u0103 \u00een limba […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[12,10],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cedra.academy\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2403"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cedra.academy\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cedra.academy\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cedra.academy\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cedra.academy\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=2403"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/cedra.academy\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2403\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":2409,"href":"https:\/\/cedra.academy\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2403\/revisions\/2409"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cedra.academy\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=2403"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cedra.academy\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=2403"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cedra.academy\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=2403"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}