{"id":2412,"date":"2025-06-12T20:09:28","date_gmt":"2025-06-12T17:09:28","guid":{"rendered":"https:\/\/cedra.academy\/?p=2412"},"modified":"2025-09-18T20:15:19","modified_gmt":"2025-09-18T17:15:19","slug":"ion-neculce-date-bio-bibliografice","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cedra.academy\/?p=2412","title":{"rendered":"Ion Neculce. Date bio-bibliografice"},"content":{"rendered":"\n
\"\"<\/figure>\n\n\n\n
Ion Neculce. Date bio-bibliografice PPT .<\/a>Descarc\u0103<\/a><\/div>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

Fi\u0219e de lucru la tema. \u201eIon Neculce. Date bio-bibliografice\u201d .<\/a>Descarc\u0103<\/a><\/div>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

Ion Neculce a fost un cronicar de seam\u0103 al Moldo-vei, un boier de rang \u00eenalt, care s-a remarcat prin activitatea sa \u00een slujba domnitorului Dimitrie Cante-mir. De-a lungul vie\u021bii, a de\u021binut diverse func\u021bii de mare importan\u021b\u0103 \u00een administra\u021bia \u021b\u0103rii, av\u00e2nd un rol esen\u021bial \u00een deciziile politice ale vremii.<\/p>\n\n\n\n

Ion Neculce s-a n\u0103scut \u00een 1672, \u00een localitatea Prigorenii Mici, ast\u0103zi redenumit\u0103 Ion Neculce, din jude\u021bul Ia\u0219i. Tat\u0103l s\u0103u, Enache Neculce, era vistiernic, posibil de origine greac\u0103, iar mama sa, Catrina, era fiica vistiernicului Iordache Cantacuzino \u0219i a Catinc\u0103i Bucioc. Dup\u0103 moartea tat\u0103lui, Catrina s-a rec\u0103s\u0103torit cu Enache (Ienachi) gr\u0103m\u0103ticul, tat\u0103l vitreg al viitorului cronicar. \u00cen 1686, un atac al unui grup de osta\u0219i polonezi a distrus conacul familiei din Prigoreni, iar Enache a fost ucis. Catrina, \u00eempreun\u0103 cu cei trei copii \u0219i mama sa, Iord\u0103chioaia, a c\u0103utat refugiu \u00een \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103, la rudele lor, la stolnicul Constantin Cantacuzino. \u00cen 1691, Ion Neculce s-a \u00eentors \u00een Moldova \u0219i a ob\u021binut func\u021bia de postelnic, iar \u00een 1700 a devenit v\u0103taf de aprozi, avans\u00e2nd ulte-rior la rangul de vel-ag\u0103, fiind responsabil de primirea solului polon Rafael Leszc-zynski la Ia\u0219i.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen aceea\u0219i perioad\u0103, s-a c\u0103s\u0103torit cu Maria, fiica hatmanului Lupu Bogdan \u0219i nepoata lui Dimitrie Cantemir. \u00cen timpul domniei lui Antioh Cantemir, Neculce a ajuns vel-sp\u0103tar, iar \u00een 1710\u20131711, \u00een timpul domniei lui Dimitrie Cantemir a fost numit mare hatman.<\/p>\n\n\n\n

Dup\u0103 \u00eenfr\u00e2ngerea \u00een b\u0103t\u0103lia de la St\u0103nile\u0219ti din 1711, Ion Neculce l-a urmat pe domnul Dimitrie Cantemir \u00een exil, unde a locuit mai mul\u021bi ani. A r\u0103mas acolo p\u00e2n\u0103 \u00een 1719, c\u00e2nd a primit permisiunea de a se \u00eentoarce \u00een Moldova, sub domnia lui Mihai Racovi\u021b\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Fugit, al\u0103turi de voievodul Dimitrie Cantemir dup\u0103 \u00eenfr\u00e2ngerea de la St\u0103nile\u015fti din 1711,  avea s\u0103 cunoasc\u0103 gustul amar al exilului. Principala problem\u0103 a boie-rilor moldoveni refugia\u0163i s-a dovedit tocmai protectorul lor vod\u0103 Dimitrie Cante-mir. Cronicarul Ion Neculce avea s\u0103 constate o schimbare \u00een r\u0103u a acestuia, provo-cat\u0103 f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 de \u00eenfr\u00e2ngerea \u015fi detronarea suferite: \u201eI s\u0103 schimbas\u0103 hirea \u00eentr-un altu chipu, nu precum era domnu \u00een Moldova, ce precum era mai nainte, t\u00e2n\u0103r, pre c\u00e2nd era beizade \u00een zilele fr\u0103\u0163ine-s\u0103u, lui Antiohie-vod\u0103, \u00eenc\u0103 \u015fi mai r\u0103u \u015fi iute la be\u0163ie. Se sc\u00e2rbie \u015fi u\u015fa \u00eei era \u00eenchis\u0103 \u015fi nu l\u0103sa pre moldoveni nic\u0103ieri din t\u00e2rgu s\u0103 ias\u0103 afar\u0103, f\u0103r\u0103 ucazul lui\u2026\u201d<\/em><\/p>\n\n\n\n

Renumitul cronicar Ion Neculce, unul dintre cei mai \u00eenst\u0103ri\u021bi mo\u0219ieri ai Moldovei, avea o leg\u0103tur\u0103 aparte \u0219i cu satul Boian. Dac\u0103 analiz\u0103m tradi\u021biile \u0219i tr\u0103s\u0103turile specifice locuitorilor din Boian, putem \u00een\u021belege de ce acest sat a ajuns s\u0103 fie, dup\u0103 Prigoreni, a doua re\u0219edin\u021b\u0103 preferat\u0103 a cronicarului. Atrac\u021bia lui Ne-culce fa\u021b\u0103 de Boian se poate explica at\u00e2t prin far-mecul locului, c\u00e2t \u0219i prin ospitalitatea \u0219i spiritul boincenilor, care i-au oferit cronicarului nu doar un loc de odihn\u0103, ci \u0219i un spa\u021biu \u00een care \u00ee\u0219i putea g\u0103si inspira\u021bia \u0219i lini\u0219tea.<\/p>\n\n\n\n

Ion Neculce a \u00eenceput cariera sa politic\u0103 ca pos-telnic \u00een timpul primei domnii a lui Constantin Duca (1693\u20131695). Un an mai t\u00e2rziu, Neculce devi-ne Vel-Aga, iar \u00een 1702 \u00ee\u0219i \u00eemparte mo\u0219iile mamei cu surorile sale, primind o parte considerabil\u0103, inc-lusiv Boianul de l\u00e2ng\u0103 Cern\u0103u\u021bi \u0219i alte mo\u0219ii impor-ptante din Leha\u021beni, Halici, Drepc\u0103u\u021bi \u0219i Nicore\u0219ti.<\/p>\n\n\n\n

Dimitrie Cantemir l-a numit hatman \u0219i l-a con-siderat cel mai apropiat sfetnic, toate deciziile domniei fiind luate cu consultarea sa. Totu\u0219i, dup\u0103 b\u0103t\u0103lia de la St\u0103nile\u0219ti, mo\u0219iile lui Neculce, inclusiv Boianul, i-au fost confiscate \u0219i date boierului Lupu Costache, deoarece fusese acuzat de tr\u0103dare. Neculce, aflat \u00een dep\u0103rtare, a suferit pierderi mari \u0219i n-a reu\u0219it s\u0103-\u0219i apere mo\u0219ia, pe care o considerase de mare va-loare.<\/p>\n\n\n\n

\u00a0\u00cen cronica sa Ion Neculce scrie c\u0103 \u201eIar\u0103 lui Ion Neculce biv ce fusese hatman ca s\u0103 nu poat\u0103 veni \u00een \u021bar\u0103 s\u0103-\u0219i st\u0103paneasc\u0103 el mo\u0219iile\u201d<\/em>. Aflandu-se \u00een pribegie cronicarul ajunse la concluzia c\u0103 \u201eoric\u00e2t ve\u021bi fi \u00een cinste la vreun domnu, bine este s\u0103-i sluje\u0219ti cu dreptate, c\u0103 \u0219i de la Dumnezeu ai plat\u0103. Iar cu domnul niciodat\u0103 sa nu pribege\u0219ti, m\u0103cara cum ar fi \u0219i nu numai \u00een tar\u0103 strein\u0103, ce nici \u00een \u0162arigrad cu d\u00e2nsul s\u0103 nu mergi, fiindu tu moldovan, ce s\u0103-i sluje\u0219ti \u00een tara ta. Pentru c\u0103 streinii caut\u0103 numai pre domnu s\u0103-l miluiasc\u0103 \u0219i s\u0103-l cinsteasc\u0103, iar\u0103 pre boierii ce sint pribegi cu domnul, \u00eentr-o nimica sint\u201d.<\/em><\/p>\n\n\n\n

Dup\u0103 \u00eentoarcerea \u00een \u021bar\u0103, \u0219i-a tr\u0103it via\u021ba la mo\u0219ia din Boian. \u00cen 1731, Grigore al II-lea Ghica i-a oferit \u00eenalta func\u021bie de vel-vornic al \u021a\u0103rii de Sus. Dup\u0103 ce a reu\u0219it s\u0103 ob\u021bin\u0103 permisiunea de a se \u00eentoarce \u00een \u021bar\u0103, Neculce s-a oprit la grani\u021ba cu Polonia, de unde a trimis \u00een mai multe r\u00e2nduri cereri c\u0103tre Nicolae Mavrocordat pentru a-i permite s\u0103 revin\u0103 \u00een \u021bar\u0103. Cu toate acestea, dorin\u021ba sa de \u00eentoarcere a fost blocat\u0103 de Lupu Costache \u0219i mitropolitul Ghedeon. Pe durata exilului s\u0103u, Neculce s-a interesat de soarta mo\u0219iei sale, Boian, fiind ner\u0103bd\u0103tor s\u0103 afle dac\u0103 aceasta \u00eei va fi restituit\u0103 dup\u0103 ce va reveni \u00een Moldova. Dup\u0103 nou\u0103 ani de pribegie, a ob\u021binut \u00een sf\u00e2r\u0219it permisul \u0219i s-a \u00eentors pe meleagurile natale, preocuparea sa principal\u0103 fiind recuperarea mo\u0219iei Boian. \u00cen anul 1720, a avut loc procesul de judecat\u0103 \u00eentre el \u0219i Iordache, fiul lui Lupu Costache. Dup\u0103 ce a recuperat Boianul, Neculce s-a stabilit acolo, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd o perioad\u0103 f\u0103r\u0103 nici o func\u021bie oficial\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Revenind la Boian, a descoperit c\u0103 mo\u0219ia \u00eei era disputat\u0103 at\u00e2t de familia Volcine\u0219ti, c\u00e2t \u0219i de c\u0103lug\u0103ri. Neculce men\u021bioneaz\u0103 c\u0103, dup\u0103 moartea lui Matias Gavrila\u0219 \u0219i a lui Iordache Cantacuzino, precum \u0219i a lui Isac Starcea, au ap\u0103rut anumite preten\u021bii din partea unor Volcine\u0219ti, care aduceau scrisori vechi, acu-z\u00e2nd-o pe Iordachioaia Visterniceasa, fiica lui Gavrila\u0219, de nereguli privind \u00eemp\u0103r-\u021birea mo\u0219iei.<\/p>\n\n\n\n

Lucrarea principal\u0103 a lui Ion Neculce, \u00een afar\u0103 de compilarea cronicilor ante-rioare este Letipise\u021bul \u021a\u0103rii Moldovei, <\/em>ce acoper\u0103 evenimentele din perioada 1662\u20131743, perioad\u0103 \u00een care cronicarul a fost martor direct sau a avut cuno\u0219tin\u021b\u0103 personal\u0103. \u00a0Se crede c\u0103 Neculce a \u00eenceput s\u0103 scrie dup\u0103 1732, pe la v\u00e2rsta de 60 de ani \u0219i \u0219i-a continuat munca p\u00e2n\u0103 \u00een 1744. \u00cen prefa\u021b\u0103, autorul men\u021bioneaz\u0103 c\u0103, p\u00e2n\u0103 la domnia lui Duca-Vod\u0103, s-a bazat pe diverse surse externe, dar de la Duca-Vod\u0103 \u00eenainte a scris din propria experien\u021b\u0103, f\u0103r\u0103 a consulta alte izvoare, sus\u021bin\u00e2nd c\u0103 evenimentele s-au \u00eentip\u0103rit \u00een inima lui. Letopise\u021bul este precedat de un capitol intitulat O sam\u0103 de cuvinte<\/em>. Aici se cuprind o serie de informa\u021bii despre diferi\u021bi domni \u0219i care ulterior au format subiectele legendelor \u0219i poemelor din literatura noastr\u0103 modern\u0103, precum: Daniil Sihastru, Cupa lui \u0218tefan<\/em> de D. Bolintineanu, Aprodul Purice<\/em> de \u00a0C. Negruzzi, Altarul m\u0103n\u0103stirii Putna<\/em>, Dumbrava Ro\u0219ie<\/em>, Visul lui Petru Rare\u0219<\/em> de V. Alecsandri \u0219.a. Aproape to\u021bi domnii, despre care vorbe\u0219te Neculce \u00een cursul cronicii sale, au c\u00e2te un scurt portret sau c\u00e2te o caracteristic\u0103 \u201eo sam\u0103 de istorii mai alese\u201d, adic\u0103 cele 42 legende istorice din O sam\u0103 de cuvinte<\/em>. Aceste legende \u015fi povestiri au o deosebit\u0103 valoare istoric\u0103 \u015fi literar\u0103. Limba cronicii lui Neculce are un caracter vorbit sau oral, cum se vorbea pe vremea lui, adic\u0103 limba poporului. De-a lungul timpului, cronica lui Neculce a supravie\u021buit \u00een 14 manuscrise, cel mai vechi dintre ele, cu corecturi f\u0103cute de autor.<\/p>\n\n\n\n

Se stinge din via\u021b\u0103 \u00een anul 1745 la Prigorenii Mici, l\u00e2ng\u0103 Targu Frumos. \u00cen trecut, Ion Neculce avea o mosie mare \u00een satul Prigorenii Vechi, pe dealul Coasta Buznii (fa\u021b\u0103 \u00een fa\u021b\u0103 cu dealul pe care se afl\u0103 si acum biserica familiei Neculce). Aici se afla un conac, din care nu a mai r\u0103mas nimic. Morm\u00e2ntul cronicarului se afl\u0103 l\u00e2ng\u0103 latura de apus a bisericii, av\u00e2nd la cap un monument cu bust al cronicarului realizat de sculptorul Iftimie B\u00e2rleanu.<\/p>\n\n\n\n

Ion Neculce a jucat un rol esen\u021bial at\u00e2t \u00een istoria, c\u00e2t \u0219i \u00een literattura rom\u00e2n\u0103, fiind unul dinre cei mai importan\u021bi cronicari moldoveni. Scrierile sale au \u00eembo-g\u0103\u021bit cronica istoric\u0103 cu observa\u021bii asupra mentalit\u0103\u021bii \u0219i vie\u021bii cotidiene din Mol-dova, l\u0103s\u00e2nd o mo\u0219tenire pre\u021bioas\u0103 genera\u021biilor viitoare.<\/p>\n\n\n\n

<\/object>Fise-de-lucru-Ion-Neculce<\/a>Descarc\u0103<\/a><\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Ion Neculce a fost un cronicar de seam\u0103 al Moldo-vei, un boier de rang \u00eenalt, care s-a remarcat prin activitatea sa \u00een slujba domnitorului Dimitrie Cante-mir. De-a lungul vie\u021bii, a […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[1],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cedra.academy\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2412"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cedra.academy\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cedra.academy\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cedra.academy\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cedra.academy\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=2412"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/cedra.academy\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2412\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":2417,"href":"https:\/\/cedra.academy\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2412\/revisions\/2417"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cedra.academy\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=2412"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cedra.academy\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=2412"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cedra.academy\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=2412"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}