{"id":2474,"date":"2025-06-27T23:24:07","date_gmt":"2025-06-27T20:24:07","guid":{"rendered":"https:\/\/cedra.academy\/?p=2474"},"modified":"2025-11-03T15:54:04","modified_gmt":"2025-11-03T13:54:04","slug":"costache-negruzzi-nuvela-istorica-alexandru-lapusneanul","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cedra.academy\/?p=2474","title":{"rendered":"Costache Negruzzi. Nuvela istoric\u0103 \u201eAlexandru L\u0103pu\u0219neanul\u201d"},"content":{"rendered":"\n
\"\"<\/figure>\n\n\n\n
<\/object>Alexandru Lapusneanul PPT 1<\/a>Descarc\u0103<\/a><\/div>\n\n\n\n
<\/object>Alexandru Lapusneanul 2 PPT 2<\/a>Descarc\u0103<\/a><\/div>\n\n\n\n
<\/object>Fi\u0219e de lucru la tema – Costache Negruzzi Alexandru Lapusneanul .<\/a>Descarc\u0103<\/a><\/div>\n\n\n\n

Costache Negruzzi s-a n\u0103scut \u00een anul 1808, \u00een satul Trife\u0219tii Vechi (ast\u0103zi Hermeziu), situat \u00een apropierea Prutului, l\u00e2ng\u0103 Ia\u0219i. A fost fiul lui Dinu Negruzzi, un r\u0103ze\u0219 ajuns boier cu rang de pahar-nic, \u0219i al Sofiei Hermeziu, care a murit \u00een 1809, c\u00e2nd Costache avea doar un an. \u0218coala \u0219i-a \u00eenceput-o \u00een limba greac\u0103, fiind ele-vul unui dasc\u0103l grec apreciat \u00een acea vreme \u00een Ia\u0219i. Cu toate acestea, Negruzzi a \u00eenv\u0103\u021bat singur s\u0103 citeasc\u0103 \u00een limba rom\u00e2n\u0103, folosindu-se de o carte a lui Petru Maior, despre care poveste\u0219te \u00een detaliu \u00een articolul s\u0103u intitulat Cum am \u00eenv\u0103\u021bat rom\u00e2-ne\u0219te<\/em>, o m\u0103rturie valoroas\u0103 despre metodele di-dactice din epoc\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Odat\u0103 cu izbucnirea revolu\u021biei din 1821, Costache \u0219i tat\u0103l s\u0103u au fugit \u00een Basarabia, unde s-au stabilit la Chi\u0219in\u0103u. Aici, Negruzzi a avut oportunitatea s\u0103-\u0219i aprofundeze studiul literaturii, \u00een special prin contactul cu un emigrant francez care i-a oferit lec\u021bii de limb\u0103 \u0219i literatur\u0103 francez\u0103. \u00cen aceast\u0103 perioad\u0103 dateaz\u0103 \u0219i primele sale \u00eencerc\u0103ri literare, printre care Z\u0103bavele mele din Basarabia<\/em> (1821\u20131822).<\/p>\n\n\n\n

\"CasaDup\u0103 moartea tat\u0103lui s\u0103u, Costache Negruzzi a \u00eenceput s\u0103 lucreze ca copist la visterie, intr\u00e2nd astfel \u00een via\u021ba administrativ\u0103, a\u0219a cum era obi\u0219nuit pentru fiii boierilor. \u00cen aceast\u0103 perioad\u0103, a publicat mai multe traduceri de poezii, printre care Mnemon<\/em> de Voltaire \u0219i Prostia Elenei<\/em> de Marmontel, precum \u0219i c\u00e2teva nuvele care au st\u00e2rnit interes \u0219i apreciere \u00een epoc\u0103. Inspirat de scrierile patrio\u021bilor rom\u00e2ni din \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103, a studiat istoria \u0219i a publicat poemul Aprodul Purice<\/em>, o lucrare cu tent\u0103 critic\u0103 la adresa conduc\u0103torilor \u0219i boierilor vremii.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen anul 1837, Negruzzi a fost ales deputat de Ia\u0219i \u00een Ob\u0219teasca adunare, instituit\u0103 de Regulamentul Organic. Ulterior, a ocupat func\u021bii importante, printre care director al teatrului din Ia\u0219i, colabor\u00e2nd cu personalit\u0103\u021bi precum Mihail Kog\u0103lniceanu \u0219i Vasile Alecsandri. \u00cen 1840, a fost ales primar al ora\u0219ului Ia\u0219i, demonstr\u00e2nd o orientare liberal\u0103 \u0219i dorin\u021ba de reform\u0103 \u0219i progres.<\/p>\n\n\n\n

De\u0219i nu a participat direct la mi\u0219carea revolu\u021bionar\u0103 din 1848, Negruzzi s-a retras o perioad\u0103 din via\u021ba public\u0103, revenind mai t\u00e2rziu \u00een diverse func\u021bii importante: judec\u0103tor, membru al Divanului domnesc (1857), director al departamentului finan\u021belor sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza, deputat \u0219i epitrop la spitalul Sf\u00e2ntul Spiridon. A murit la 24 august 1868, fiind \u00eenmorm\u00e2ntat \u00een cimitirul bisericii din satul s\u0103u natal, Trife\u0219tii Vechi.<\/p>\n\n\n\n

Negruzzi a debutat literar cu traducerea poeziei \u0218alul negru<\/em>, \u0219i a realizat importante traduceri ale baladelor lui Victor Hugo. Aceste traduceri au fost apreciate pentru \u00eencercarea de a p\u0103stra ritmul \u0219i versifica\u021bia original\u0103, ceea ce era o provocare major\u0103 pentru limba rom\u00e2n\u0103 a acelei vremi \u2014 un exemplu este balada Pasul de arme al Regelui Ioan<\/em>. Printre cele mai reu\u0219ite traduceri se num\u0103r\u0103 \u0219i balada Uria\u0219ul<\/em>. De asemenea, Negruzzi a tradus \u00eempreun\u0103 cu Alexandru Donici satirele lui Antioh Cantemir, din limba rus\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen crea\u021bia sa original\u0103, Negruzzi a scris \u0219i poezii, dar ele nu reprezint\u0103 partea cea mai valoroas\u0103 a operei sale. Poemul Aprodul Purice<\/em> este cea mai important\u0103 lucrare \u00een versuri, \u00een care ini\u021bial se p\u0103streaz\u0103 un ton pastoral \u0219i epic, dar pe parcurs se transform\u0103 \u00eentr-o cronic\u0103 rimat\u0103 cu un caracter mai pu\u021bin poetic. Poemul descrie un episod din istoria Moldovei, c\u00e2nd generalul ungur Hroiot, aflat \u00een slujba regelui Matia Corvin, pl\u0103nuia s\u0103 atace principatul pentru a se r\u0103zbuna pe \u0218tefan cel Mare. Un rom\u00e2n, care se g\u0103sea \u00eent\u00e2mpl\u0103tor \u00een armata du\u0219man\u0103, afl\u0103 planurile ungurilor \u0219i alerteaz\u0103 conducerea moldovean\u0103, permi\u021b\u00e2nd astfel o preg\u0103tire eficient\u0103 pentru ap\u0103rare.<\/p>\n\n\n\n

Opera \u00een proz\u0103 a lui Negruzzi este organizat\u0103 \u00een trei mari grupuri, reunite sub titlul general P\u0103catele tinere\u021belor<\/em> (1857). Prima grup\u0103 cuprinde Amintirile din june\u021be<\/em> \u0219i c\u00e2teva nuvele cu caracter autobiografic sau social, cum ar fi Zoe<\/em> (1829) \u0219i O alergare de cai<\/em> (1840), care se remarc\u0103 prin intrig\u0103 bine construit\u0103 \u0219i limbaj adecvat, autentic rom\u00e2nesc. Fiziologia provin\u021bialului<\/em> este considerat\u0103 una dintre cele mai bune descrieri satirice ale vie\u021bii provinciale din literatura rom\u00e2n\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen aceea\u0219i grup\u0103 intr\u0103 \u0219i nuvela Toderic\u0103, juc\u0103torul de c\u0103r\u021bi<\/em> (1844), inspirat\u0103 din opera lui Prosper M\u00e9rim\u00e9e, care prezint\u0103 povestea unui juc\u0103tor s\u0103rac ce, dup\u0103<\/p>\n\n\n\n

ce g\u0103zduie\u0219te pe Iisus Hristos \u0219i pe Sf\u00e2ntul Petru, prime\u0219te daruri miraculoase: c\u0103r\u021bile sale de joc \u00eei aduc noroc, iar un pom \u0219i un scaun din casa sa devin posedate de puteri supranaturale care \u00eei asigur\u0103 supravie\u021buirea \u0219i prosperitatea. Aceast\u0103 nuvel\u0103, de\u0219i aparent o glum\u0103, a st\u00e2rnit controverse puternice \u00een r\u00e2ndul clerului \u0219i autorit\u0103\u021bilor vremii, determin\u00e2nd chiar exilarea lui Negruzzi la o m\u0103n\u0103stire \u0219i suspendarea revistei Prop\u0103\u0219irea<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

Cea de-a doua grup\u0103 este reprezentat\u0103 de nuvela istoric\u0103 Alexandru L\u0103pu\u0219nea-nul<\/em> (publicat\u0103 \u00een Dacia Literar\u0103<\/em>, 1840), una dintre cele mai importante lucr\u0103ri din literatura rom\u00e2n\u0103, care prezint\u0103 un tablou dramatic al unei perioade tulburi din istoria Moldovei. Nuvela este structurat\u0103 \u00een patru p\u0103r\u021bi, fiecare av\u00e2nd un motto care reflect\u0103 tema sa. \u00cen ea, domnul Alexandru L\u0103pu\u0219neanul revine pe tron cu ajutorul turcilor pentru a-\u0219i rec\u00e2\u0219tiga puterea, dup\u0103 ce fusese detronat de Iacob Eraclid, cunoscut ca Despot Vod\u0103, \u0219i apoi de Tom\u0219a.<\/p>\n\n\n\n

A treia grup\u0103 este format\u0103 din Scrisorile<\/em>, peste 30 de texte cu observa\u021bii critice<\/p>\n\n\n\n

\u0219i satirice despre obiceiurile societ\u0103\u021bii, reflec\u021bii asupra literaturii \u0219i autorilor vremii (cum ar fi Scavin sau Alexandru Donici), amintiri personale \u0219i note despre istoria na\u021bional\u0103. Tonul este \u00een general glume\u021b, chiar \u0219i atunci c\u00e2nd trateaz\u0103 teme serioase, precum ortografia \u0219i evolu\u021bia limbii rom\u00e2ne. Aceste scrisori au fost adunate \u00een volumul Negru pe alb<\/em> \u0219i reprezint\u0103 o surs\u0103 valoroas\u0103 pentru \u00een\u021bele-gerea vie\u021bii sociale \u0219i culturale din perioada anilor 1838\u20131839.<\/p>\n\n\n\n

Negruzzi a fost, de asemenea, un sus\u021bin\u0103tor al teatrului na\u021bional \u0219i unul dintre ini\u021biatorii mi\u0219c\u0103rii teatrale din anii 1840. A tradus piese franceze \u0219i a scris piese originale, de\u0219i acestea nu se remarc\u0103 prin complexitate dramatic\u0103, ci mai ales prin tonul satiric \u0219i umorul fin. Dintre acestea, cele mai cunoscute sunt vodevilurile C\u00e2rlanii<\/em> (1857) \u0219i Muza de la Burdujeni<\/em> (1850), \u00een care a ironizat polemica dintre puri\u0219ti \u0219i neologi\u0219ti.<\/p>\n\n\n\n

Costache Negruzzi s-a stins din via\u021b\u0103 la 24 august 1868, \u00een Ia\u0219i, dup\u0103 o via\u021b\u0103 dedicat\u0103 literaturii, culturii \u0219i activit\u0103\u021bii publice. Ultimii ani ai vie\u021bii i-a petrecut \u00eentr-o oarecare retragere, dar a r\u0103mas un reper important pentru genera\u021biile ce au urmat. A fost \u00eenmorm\u00e2ntat \u00een satul s\u0103u natal, Trife\u0219tii Vechi (ast\u0103zi Hermeziu), \u00een cimitirul bisericii locale, loc care p\u0103streaz\u0103 \u0219i ast\u0103zi amintirea acestui mare scriitor \u0219i om politic. Moartea sa a \u00eensemnat o pierdere important\u0103 pentru cultura rom\u00e2n\u0103 a secolului al XIX-lea, \u00eens\u0103 opera \u0219i ideile lui au continuat s\u0103 inspire dezvoltarea literaturii rom\u00e2ne moderne \u0219i s\u0103 modeleze spiritul na\u021bional.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Costache Negruzzi s-a n\u0103scut \u00een anul 1808, \u00een satul Trife\u0219tii Vechi (ast\u0103zi Hermeziu), situat \u00een apropierea Prutului, l\u00e2ng\u0103 Ia\u0219i. A fost fiul lui Dinu Negruzzi, un r\u0103ze\u0219 ajuns boier cu […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":2479,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[12,10],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cedra.academy\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2474"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cedra.academy\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cedra.academy\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cedra.academy\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cedra.academy\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=2474"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/cedra.academy\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2474\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":2752,"href":"https:\/\/cedra.academy\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2474\/revisions\/2752"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cedra.academy\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/2479"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cedra.academy\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=2474"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cedra.academy\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=2474"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cedra.academy\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=2474"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}