{"id":2481,"date":"2025-06-30T23:43:43","date_gmt":"2025-06-30T20:43:43","guid":{"rendered":"https:\/\/cedra.academy\/?p=2481"},"modified":"2025-09-20T01:11:45","modified_gmt":"2025-09-19T22:11:45","slug":"ion-heliade-radulescu-zburatorul","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cedra.academy\/?p=2481","title":{"rendered":"Ion Heliade R\u0103dulescu. Zbur\u0103torul"},"content":{"rendered":"\n
\"\"<\/figure>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

Ion Heliade-R\u0103dulescu a fost scriitor, filolog, om politic, membru fondator al Academiei Rom\u00e2ne \u0219i primul s\u0103u pre\u0219edinte. Este considerat una dintre figurile cele mai importante ale cul-turii rom\u00e2ne prepa\u0219optiste \u0219i un g\u00e2nditor enciclopedist cu o forma\u021bie iluminist-romantic\u0103. Poet, prozator, critic, traduc\u0103tor \u0219i \u00eentemeietor al presei rom\u00e2ne\u0219ti din Muntenia, a avut un rol major \u00een introducerea \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului \u00een limba rom\u00e2n\u0103.<\/p>\n\n\n\n

N\u0103scut la T\u00e2rgovi\u0219te, fiu al lui Ilie R\u0103dulescu \u0219i al Eufrosinei Danielopol, de origine macedonean\u0103, \u00eenva\u021b\u0103 limba greac\u0103 \u00eenaintea celei rom\u00e2ne, conform obiceiului epocii \u0219i cite\u0219te \u00een rom\u00e2n\u0103 din Istoria pentru \u00eenceputul rom\u00e2nilor \u00een Dachia<\/em> de Petru Maior. \u00cen 1815\u20131818 frecventeaz\u0103 \u0218coala greceasc\u0103 de la Academia Domneasc\u0103 de la Schitu M\u0103gureanu, unde prime\u0219te numele Eliade (Eliad), dup\u0103 prenumele grecizat al tat\u0103lui s\u0103u. Aici \u00eel are ca profesor pe Constantin Vardalah, autorul lucr\u0103rii Arta retoric\u0103<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen anul 1818 se transfer\u0103 \u00eempreun\u0103 cu al\u021bi colegi rom\u00e2ni la \u0219coala de la Sf\u00e2ntul Sava<\/em> \u0219i devine elevul lui Gheorghe Laz\u0103r, iar \u00een 1820 Gheorghe Laz\u0103r \u00eel asociaz\u0103 ca profesor-ajutor de aritmetic\u0103 \u0219i geometrie. \u00centre anii 1822<\/a>\u20131829<\/a> Heliade devine succesorul lui Gheorghe Laz\u0103r<\/a> la conducerea Colegiului Sf\u00e2ntul Sava<\/a>, dup\u0103 retragerea acestuia \u0219i va preda cursuri de \u201eAritmetic\u0103 ra\u021bional\u0103 (dup\u0103 Louis-Benjamin Francoeur<\/a>), de geometrie \u0219i trigonometrie, de algebr\u0103, de geografie,  matematic\u0103 sau astronomie\u201d. Este activ \u00een numeroase societ\u0103\u021bi culturale: Societatea Literar\u0103<\/em> (1827) \u0219i Societatea Filarmonic\u0103<\/em> (1833), \u0219i are un rol fundamental \u00een presa din \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103, fond\u00e2nd Curierul Rom\u00e2nesc<\/em> (1829) \u0219i Curierul de ambe sexe<\/em> (1837). De asemenea, este tipograf, editor \u0219i ini\u021biator al planului unei biblioteci universale<\/em>, proiect amplu ce urm\u0103rea s\u0103 ofere acces la ma-rile capodopere ale omenirii.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen anul 1828 public\u0103 Gramatica rom\u00e2neasc\u0103<\/em>, prima gramatic\u0103 metodic\u0103 din Rom\u00e2nia, \u00een care promoveaz\u0103 simplificarea alfabetului chirilic, fonetismul orto-grafic \u0219i \u00eemprumutarea neologismelor din latin\u0103 \u0219i limbile romanice. \u00cen acela\u0219i an,<\/p>\n\n\n\n

apare la Sibiu aceast\u0103 lucrare esen\u021bial\u0103 pentru reforma limbii rom\u00e2ne.<\/p>\n\n\n\n

Este fondatorul primului ziar \u00een limba rom\u00e2n\u0103 \u00een \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103, Curierul rom\u00e2nesc <\/em>(1829). Un an mai t\u00e2rziu, \u00een 1830, Heliade debuteaz\u0103 ca traduc\u0103tor cu volumul Medita\u021bii poetice dintr-ale lui A. de Lamartine. Traduse \u0219i al\u0103turate cu alte buc\u0103\u021bi originale din D. I. Eliad<\/em>, ce cuprinde poezii precum C\u00e2ntarea dimine\u021bii<\/em>, Trecutul<\/em>, Dragele mele vorbe<\/em> sau Epitaf de la o t\u00e2n\u0103r\u0103 mam\u0103<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

La ini\u021biativa lui Heliade, Ion C\u00e2mpineanu<\/a>, Costache Aristia<\/a>, Voinescu II, Grigore Cantacuzino, fra\u021bii Gole\u0219ti<\/a> \u0219i al\u021bii, \u00een 1833<\/a> este \u00eenfiin\u021bat\u0103 Societatea Filarmonic\u0103<\/a><\/em>, care avea ca scop, afirmat public, s\u0103 asigure \u201ecultura limbii rom\u00e2ne\u0219ti \u0219i \u00eenaintarea literaturii, \u00eentinderea muzicii vocale \u0219i instrumentale \u00een Prin\u021bipat \u0219i, spre acestea, formarea unui Teatru Na\u021bional\u201d, iar \u00een anul 1834 devine director al \u0218colii de muzic\u0103 vocal\u0103, declama\u021bie \u0219i literatur\u0103, cu scopul de a forma actori profesioni\u0219ti. C\u00e2tva timp este favoritul domnitorului Alexandru Dimitrie Ghica<\/a> \u0219i trece drept poet al cur\u021bii; un astfel de post nu exista \u00eens\u0103 oficial, fiind doar o imita\u021bie a cur\u021bii din Viena<\/a>.<\/p>\n\n\n\n

Sub conducerea \u0219i \u00eendrumarea lui Heliade, la 1 noiembrie 1835 apare primul num\u0103r din Gazeta Teatrului Na\u021bional<\/a>,<\/em> care a fost publicat\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een 1836. \u00cen anul 1835 public\u0103 traducerea comediei Amfitrion<\/em> de Moli\u00e8re. Un an mai t\u00e2rziu adun\u0103 toate lucr\u0103rile sale \u00een volumul Culegere din scrierile lui Eliad, de prose sci de poesi\u0103<\/em>. Tot \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 apare, \u00een subredac\u021bia sa \u0219i a lui Florian Aaron, revista Muzeul Na\u021bional<\/em>, supliment s\u0103pt\u0103m\u00e2nal al Curierului rom\u00e2nesc<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen anul 1843 devine membru al Lojii bucure\u0219tene Fr\u0103\u021bia<\/em>, iar \u00een 1859, cu gradul 18, particip\u0103 la aprinderea luminilor Lojii Steaua Dun\u0103rii<\/em>, al c\u0103rei Mare Maestru devine \u00een anul 1861. Pentru scurt timp scoate gazeta Curierul rom\u00e2n<\/em> (1859), care este suspendat\u0103 de guvernul Ion Ghica<\/a> dup\u0103 numai trei numere. \u00cen continuarea preocup\u0103rilor sale \u00een domeniul istoriei na\u021bionale, Ion Heliade R\u0103dulescu public\u0103 \u00een 1861 Prescurtare de Istoria Rom\u00e2nilor sau Dacia \u0219i Rom\u00e2nia<\/em>. \u00cen 1869 apare edi\u021bia a doua sub titlul Elemente de istoria rom\u00e2nilor sau Dacia \u0219i Rom\u00e2nia<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

A fost implicat activ \u00een Revolu\u021bia de la 1848, particip\u00e2nd la redactarea Procla-ma\u021biei de la Islaz<\/em> \u0219i fiind membru \u00een guvernul provizoriu. \u00cen plan teoretic, este autorul lucr\u0103rii Regulile sau gramatica poeziei<\/em>, \u00eendrumar literar cu influen\u021be pu-ternice. Heliade este considerat \u00eentemeietorul teoriei literare rom\u00e2ne\u0219ti (clasic\u0103 la \u00eenceput, romantic\u0103 mai apoi), \u00een lucrarea sa Regulile sau gramatica poeziei<\/a><\/em> fiind \u00een acela\u0219i timp \u0219i \u00eendrum\u0103tor literar.<\/p>\n\n\n\n

Poet al viziunilor grandioase \u00een stil hugolian, a scris poemul eroic Anatolida sau Omul \u0219i for\u021bele<\/em>, \u00een variant\u0103 fragmentar\u0103. A cultivat medita\u021bia cu teme prero-mantice, precum O noapte pe ruinele T\u00e2rgovi\u0219tei<\/em>, elegia Dragele mele umbre<\/em> \u0219i mitul popular Zbur\u0103torul<\/em>, considerat\u0103 capodopera sa literar\u0103. Este \u0219i autor de proz\u0103 satiric\u0103 \u0219i pamfletar\u0103, \u00een maniera fiziologilor, precum Domnul S\u0103rs\u0103il\u0103 autorul<\/em>, Conu Dr\u0103gan<\/em> \u0219i cuconi\u021ba Dr\u0103gana<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

A tradus \u0219i prelucrat opere din literatura universal\u0103, din autori ca Boileau, La Fontaine, Dante Alighieri, Goethe sau Byron. A sus\u021binut unificarea limbii literare rom\u00e2ne prin lucr\u0103ri ca Gramatica rom\u00e2neasc\u0103<\/em> (1828) \u0219i a manifestat preocup\u0103ri filozofice \u0219i religioase de inspira\u021bie gnostic\u0103 \u00een Biblicele<\/em> (1858) \u0219i Echilibru \u00eentre antiteze<\/em>. Membru fondator al Societ\u0103\u021bii Academice Rom\u00e2ne (actuala Academie Rom\u00e2n\u0103), a fost primul s\u0103u pre\u0219edinte \u00eentre 1867\u20131870.<\/p>\n\n\n\n

Ion Heliade-R\u0103dulescu se stinge din via\u021b\u0103 pe 27 aprilie 1872, \u00een locuin\u021ba sa de pe strada Polon\u0103, nr. 20, la doi ani dup\u0103 ce \u0219i-a pierdut so\u021bia, \u00een mai 1870. Pe 30 aprilie a avut loc \u00eenmorm\u00e2ntarea sa, organizat\u0103 ca un eveniment na\u021bional, la care au participat mii de oameni. Potrivit ziarului Trompeta Carpa\u021bilor<\/em>, \u00een curtea bisericii Mavrogheni, de pe \u0219oseaua Kiseleff, s-au adunat aproximativ 10.000 de persoane. Au fost rostite mai multe discursuri, printre care cele ale lui Petrache Poenaru, Constantin Esarcu \u0219i B. P. Hasdeu, acesta din urm\u0103 vorbind \u00een numele presei rom\u00e2ne.<\/p>\n\n\n\n

Via\u021ba \u0219i activitatea lui Ion Heliade-R\u0103dulescu au l\u0103sat o amprent\u0103 profund\u0103 asupra culturii \u0219i literaturii rom\u00e2ne. Chiar \u0219i dup\u0103 moarte, personalitatea sa a continuat s\u0103 inspire genera\u021bii \u00eentregi de scriitori, profesori \u0219i oameni de cultur\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Oamenii ilu\u0219tri despre…<\/strong><\/p>\n\n\n\n

\u201e…cel mai bun poet al \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti\u201d <\/em>(Mihail Kog\u0103lniceanu), \u201e… p\u0103rinte al literaturii rom\u00e2ne.\u201d<\/em> (B.P.Hasdeu), \u201e\u2026lui Eliad R\u0103dulescu trebuie s\u0103 i se recunoasc\u0103 o foarte frumoas\u0103 limb\u0103 literar\u0103 popular\u0103, foarte mult spirit mucalit umor\u2026\u201d  <\/em>(N.Iorga), \u201eEliad nu este un om. Eliad este o epoc\u0103\u201d<\/em> (V.A.Urechia)<\/p>\n\n\n\n

<\/object>Ion-Heliade-Radulescu.-Zburatorul-1<\/a>Descarc\u0103<\/a><\/div>\n\n\n\n
\n