{"id":2507,"date":"2025-05-17T20:55:05","date_gmt":"2025-05-17T17:55:05","guid":{"rendered":"https:\/\/cedra.academy\/?p=2507"},"modified":"2025-09-20T21:28:59","modified_gmt":"2025-09-20T18:28:59","slug":"dante-alighieri-divina-comedie","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cedra.academy\/?p=2507","title":{"rendered":"Dante Alighieri, Divina Comedie"},"content":{"rendered":"\n
\"\"<\/figure>\n\n\n\n

<\/a>Via\u021ba lui Dante Alighieri este str\u00e2ns legat\u0103 de evenimentele politice din Floren\u021ba<\/a>. \u00cen acea perioad\u0103, Floren\u021ba era pe cale s\u0103 devin\u0103 ora\u0219ul cel mai important \u0219i puternic din Italia<\/a> central\u0103. \u00cencep\u00e2nd din 1250<\/a>, un guvern comunal compus din burghezi \u0219i meseria\u0219i \u00eenl\u0103tur\u0103 suprema\u021bia nobilimii \u0219i, doi ani mai t\u00e2rziu, se bat primii \u201efiorini\u201d de aur, moned\u0103 forte a comer\u021bului european. Conflictul dintre Guelfi, fideli autorit\u0103\u021bii temporale a papei, \u0219i Ghibellini, partizani ai primatului politic al \u00eemp\u0103ra\u021bilor germani ai Sf\u00e2ntului Imperiu Roman<\/a><\/em> se transform\u0103 \u00eentr-un r\u0103zboi \u00eentre nobili \u0219i burghezie. La na\u0219terea lui Dante, dup\u0103 \u00eendep\u0103rtarea Guelfilor, Floren\u021ba se g\u0103sea \u00een puterea Ghibellinilor. \u00cen 1266<\/a>, Guelfii revin la putere \u0219i Ghibellinii sunt expulza\u021bi din ora\u0219. La r\u00e2ndul lor, Guelfii se divid\u00een dou\u0103 frac\u021biuni: \u201ebianchi\u201d (albii) \u2013 care \u00eencercau s\u0103 limiteze hegemonia papei \u2013 \u0219i \u201eneri\u201d (negrii).<\/p>\n\n\n\n

Dante Alighieri se na\u0219te la Floren\u021ba<\/a> pe 14 mai<\/a> 1265<\/a> \u00eentr-o familie din mica nobilime, tat\u0103l, Alighiero di Bellincione, se ocupa cu negustoria. Mama \u2013 Gabriella degli Abati \u2013  i-a murit \u00een copil\u0103rie, iar tat\u0103l atunci, c\u00e2nd Dante avea 17 ani. Cel mai semnificativ eveniment al tinere\u021bii, dup\u0103 cum singur spune \u00een opera sa La Vita Nuova<\/em>, este \u00eent\u00e2l-nirea \u00een 1274<\/a> cu Beatrice (nobila florentin\u0103 Bice di Folco Portinari), pe care o vede \u00een numai trei ocazii, f\u0103r\u0103 s\u0103 fi avut opor-tunitatea de a-i vorbi vreodat\u0103. \u00cendr\u0103gostit de ea p\u00e2n\u0103 la adora\u021bie, Beatrice devine simbolul angelic al gra\u021biei divine<\/a>, pe care o va c\u00e2nta exaltat \u00een La Vita Nuova<\/em> \u0219i mai t\u00e2rziu \u00een Divina Commedia<\/em>. Se cunoa\u0219te pu\u021bin despre educa\u021bia primit\u0103, dar crea\u021biile sale scot \u00een eviden\u021b\u0103 o erudi\u021bie deosebit\u0103 pentru timpurile sale. A fost profund impresionatde filozofia<\/a> \u0219i retorica<\/a> lui Brunetto Latini<\/a>, care apare ca figur\u0103 important\u0103 \u00een Divina Comedie.<\/em><\/a> \u00cen Floren\u021ba<\/a>, audiaz\u0103 prelegerile de filozofie \u0219i teologie<\/a> la \u0219colile franciscane (pe l\u00e2ng\u0103 biserica Santa Croce<\/em>) \u0219i dominicane (la biserica Santa Maria Novella<\/em>), studiindu-i mai ales pe Aristotel<\/a> \u0219i pe Toma d’Aqu-ino<\/a>. Se \u0219tie c\u0103 \u00een 1285<\/a> Dante se afla \u00een Bologna<\/a> \u0219i este foarte probabil s\u0103 fi studiat la renumita Universitate din acest ora\u0219.<\/p>\n\n\n\n

La v\u00e2rsta de 20 de ani se c\u0103s\u0103tore\u0219te cu Gemma Di Manetto Donati, apar\u021bin\u00e2nd unei ramuri secundare a unei mari familii nobiliare, de la care va avea patru copii, Jacopo, Pietro, Giovanni \u0219i Antonia. <\/em>\u00cen 1292<\/a>, doi ani dup\u0103 moartea Beatricei \u00een urma unor complica\u021bii puerperale<\/a>, Dante \u00eencepe s\u0103 scrie La Vita Nuova<\/em>. \u00cen acela\u0219i timp, se angajeaz\u0103 \u00een via\u021ba politic\u0103 turbulent\u0103 din acel timp, imagin\u00e2nd \u00een persoana \u00eemp\u0103ratului \u201eSf\u00e2ntului Imperiu Roman\u201d<\/a> mitul unei posibile unit\u0103\u021bi politice.<\/p>\n\n\n\n

Totu\u0219i, \u00een 1293<\/a>, \u00een urma unui decret prin care nobilii erau exclu\u0219i de la orice activitate politic\u0103, Dante este constr\u00e2ns s\u0103 se dedice numai crea\u021biei literare. Doi ani mai t\u00e2rziu, acest decret este abolit, cu condi\u021bia ca persoana interesat\u0103 s\u0103 fac\u0103 parte dintr-o corpora\u021bie artizanal\u0103. Dante se \u00eenscrie \u00een corpora\u021bia medicilor \u0219i farmaci\u0219tilor, \u0219i \u00een cea a bibliotecarilor, cu men\u021biunea de \u201epoet\u201d. Se afiliaz\u0103 frac\u021biunii \u201eGuelfilor albi\u201d, care se opuneau influen\u021bei papei Bonifaciu al VIII-lea Caetani<\/a>. \u00cen 1295<\/a>, este trimis \u00een San Gimignano<\/a> cu o misiune diplomatic\u0103 iar \u00een 1300<\/a> este ales ca magistrat<\/a>, unul din cei \u0219ase Priori<\/em> \u2013 supraveghetori ai puterii executive care alc\u0103tuia Signoria<\/em>. La \u00eendemnul lui Dante, liderii grupurilor antagoniste \u2013 \u201ealbii\u201d \u0219i \u201enegrii\u201d \u2013 din r\u00e2ndul Guelfilor, au fost exila\u021bi pentru a se men\u021bine lini\u0219tea \u00een ora\u0219. \u00cen timp ce Dante se g\u0103sea la Roma<\/a>, chemat de papa Bonifaciu VIII, frac\u021biunea \u201enegrilor\u201d preia puterea politic\u0103 \u00een Floren\u021ba<\/a>, lui Dante i se interzice prezen\u021ba \u00een ora\u0219 \u0219i este condamnat la o amend\u0103 drastic\u0103. Neav\u00e2nd suma necesar\u0103, este condamnat la moarte dac\u0103 se va \u00eentoarce vreodat\u0103 \u00een Floren\u021ba<\/a>. Convins c\u0103 a fost \u00een\u0219elat, Dante va rezerva un loc special papei Bonifaciu VIII \u00eentr-unul din cercurile Infernului<\/em>  din Divina Comedie<\/em>.<\/a><\/p>\n\n\n\n

Cu anul 1304<\/a> \u00eencepe pentru Dante un lung exil, el nu se va mai \u00eentoarce niciodat\u0103 la Floren\u021ba<\/a>. Petrece cea mai mare parte a exilului la Verona<\/a>. Speran\u021bele sale au fost trezite de sosirea \u00een Italia<\/a> a \u00eemp\u0103ratului Henric al VII-lea de Luxem-burg<\/a>, \u00een care vedea rezolvarea rivalit\u0103\u021bilor dintre ora\u0219ele italiene. Dar moartea brusc\u0103 a lui Henric \u00een 1313<\/a> la Siena<\/a> \u00eentrerupe restaurarea puterii imperiale. \u00cen 1316<\/a>, conducerea ora\u0219ului Floren\u021ba<\/a> \u00eel invit\u0103 s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 din exil, dar condi\u021biile umilitoare erau acelea\u0219i ca pentru un infractor iertat. Dante respinge cu demnitate invita\u021bia, spun\u00e2nd c\u0103 nu se va \u00eentoarce dec\u00e2t dac\u0103 i se va restabili \u00een \u00eentregime onoarea (\u201esenza onore e dignit\u00e0 di Dante…. a Firenze non entrer\u00f2 mai\u201d<\/em>). \u00cen 1319<\/a>, Dante este invitat la Ravenna<\/a> de c\u0103tre Guido Novello da Polenta, conduc\u0103torul ora\u0219ului. Doi ani mai t\u00e2rziu, este trimis ca ambasador la Vene\u021bia<\/a>. \u00cen timpul c\u0103l\u0103toriei de \u00eentoacere, sufer\u0103 un atac de malarie<\/a> \u0219i moare \u00een noaptea de 23\/24 septembrie 1321<\/a> la Ravenna<\/a>, unde se g\u0103se\u0219te \u0219i ast\u0103zi morm\u00e2ntul s\u0103u, de\u0219i florentinii i-au p\u0103strat un loc special \u00een biserica Santa Croce<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

 Dante este ultimul mare exponent al culturii medievale, care \u2013 \u00een genera\u021bia urm\u0103toare cu Petrarca<\/a> \u0219i Boccaccio<\/a> \u2013 va face trecere spre umanismul<\/a> rena\u0219terii<\/a>.   <\/p>\n\n\n\n

 \u00cempreun\u0103 cu  Guido Cavalcanti<\/a>, Lapo Gianni<\/a>, Cino da Pistoia<\/a> Brunetto Latini  devine principalul animator al noului stil literar, Dolce Stil Novo<\/em>. Spiritualitatea lui Dante este impregnat\u0103 de misticismul caracteristic epocii istorice, dup\u0103 care <\/a>providen\u021ba este determinant\u0103 pentru evenimentele din via\u021ba oamenilor, pe calea ce duce la m\u00e2ntuire. Capodopera lui Dante, Divina Commedia<\/em><\/a>, alegorie \u00een versuri de o precizie \u0219i for\u021b\u0103 dramatic\u0103 deosebit\u0103, a fost \u00eenceput\u0103 probabil \u00een 1306<\/a> \u0219i terminat\u0103 cu pu\u021bin timp \u00eenainte de a muri. Titlul ini\u021bial dat de autor a fost Comedia,<\/em> adjec-tivul \u201edivina\u201d, folosit de Boccaccio<\/a> \u00een lucra-rea Trat\u00e2tatello in laude di Dante<\/em>, apare pentru prima dat\u0103 \u00eentr-o edi\u021bie din 1555<\/a>. \u00cemp\u0103r\u021bit\u0103 \u00een trei sec\u021biuni \u2013 Inferno,<\/em> Purga-torio<\/em>, Paradiso<\/em>, \u00een oper\u0103 este descris\u0103 o c\u0103-l\u0103torie imaginar\u0103 \u00een cele trei compartimen-<\/p>\n\n\n\n

te ale lumii de dup\u0103 moarte, \u00een care poetul se \u00eent\u00e2lne\u0219te cu personaje mitologice, istorice sau contemporane lui. Fiecare personaj este reprezentantul unei virtu\u021bi sau al unui viciu, situarea \u00een una din cele trei lumi fiind simbolic\u0103, ca r\u0103splat\u0103 sau pedeaps\u0103, adesea \u0219i dup\u0103 infern \u0219i Purgatoriu de c\u0103tre poetul Virgiliu<\/a>, simbol al \u00een\u021belepciunii \u0219i de Beatrice \u2013 fiin\u021ba pe care a adorat-o \u2013, instrument al voin\u021bei divine, \u00eel ajut\u0103 s\u0103 g\u0103seasc\u0103 drumul spre Paradis \u2013 acolo unde \u00een\u021belege c\u0103 iubirea mi\u0219c\u0103 soare \u0219i stele (l\u2019amor che muove il sole e l\u2019altre stelle).<\/em> Fiecare sec\u021biune cuprinde 33 de c\u00e2ntece, cu excep\u021bia primei, care are un c\u00e2ntec \u00een plus servind ca introducere. Poemul este scris \u00een \u201eter\u021bete\u201d (terza rima).<\/em><\/p>\n\n\n\n

Opera ofer\u0103 o sintez\u0103 a opiniilor filozofice, \u0219tiin\u021bifice \u0219i politice ale artistului, interpretate literar, alegoric, moral \u0219i mistic.<\/p>\n\n\n\n

Dincolo de sensurile sale profunde, este dramatizarea teologiei cre\u0219tine medievale. Divina Commedie<\/em><\/a> <\/em>este alegoria purific\u0103rii sufletului \u0219i dob\u00e2ndirii lini\u0219tei interioare prin \u00een\u021belepciune \u0219i dragoste.<\/p>\n\n\n\n

Opere filozofice \u0219i politice<\/strong><\/strong><\/h3>\n\n\n\n

Il Convivio <\/em>(Banchetul<\/em>, 1304<\/a>\u20131307<\/a>) a fost proiectat ca o prezentare \u00een 15 volume a cuno\u0219tin\u021belor vremii. Prima carte a fost introducerea, iar celelalte 14 au cuprins comentarii detaliate, dar, din p\u0103cate, numai primele patru volume au fost terminate. Dante alege \u201eil volgare\u201d<\/em>, pentru prima dat\u0103 folosit \u00eentr-o oper\u0103 cultu-ral\u0103 \u00een locul limbii latine<\/a>. De vulgari eloquentia<\/em> (Cu privire la vorbirea comun\u0103<\/em>, 1303<\/a>\u20131305<\/a>) este un tratat de analiz\u0103 a diverselor stiluri lingvistice \u0219i literare, redactat \u00een limba latin\u0103 medieval\u0103<\/a>, proiectat \u00een patru c\u0103r\u021bi, dup\u0103 obiceiul retoricii medievale. Dante \u00eencearc\u0103 s\u0103 stabileasc\u0103 criterii sigure de bun\u0103 folosire a limbii italiene scrise \u0219i dedic\u0103 un capitol criticii poeziei italiene. Opera este \u00eentrerupt\u0103 la capitolul al XIV-lea al c\u0103r\u021bii a doua. De Monarchia<\/em> (Despre mo-narhie, 1311<\/a>\u20131313<\/a>) tratat politic \u00een latina medieval\u0103<\/a>, scris probabil, c\u00e2nd \u00eemp\u0103ratul Henric VII se afla \u00een Italia, este o expunere a filozofiei politice a lui Dante, incluz\u00e2nd necesitatea unei structuri multina\u021bionale a \u201eSf\u00e2ntului Imperiu Roman<\/em>\u201d, cu o separare complet\u0103 a bisericii de stat.<\/p>\n\n\n\n

<\/object>Dante Alighieri – Divina comedie (fragment) .<\/a>Descarc\u0103<\/a><\/div>\n\n\n\n
\"\"<\/figure>\n\n\n\n
<\/object>Fi\u0219e de lucru la tema – Dante Alighieri – Divina Comedie .<\/a>Descarc\u0103<\/a><\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Via\u021ba lui Dante Alighieri este str\u00e2ns legat\u0103 de evenimentele politice din Floren\u021ba. \u00cen acea perioad\u0103, Floren\u021ba era pe cale s\u0103 devin\u0103 ora\u0219ul cel mai important \u0219i puternic din Italia central\u0103. \u00cencep\u00e2nd din 1250, un […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[19,10],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cedra.academy\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2507"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cedra.academy\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cedra.academy\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cedra.academy\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cedra.academy\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=2507"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/cedra.academy\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2507\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":2515,"href":"https:\/\/cedra.academy\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2507\/revisions\/2515"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cedra.academy\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=2507"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cedra.academy\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=2507"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cedra.academy\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=2507"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}