CEDRA

De opt ani, Centrul Cultural Bucovina din cadrul Consiliului Județean Suceava organizează concursul eveniment „Trasee eminesciene”, care adună elevi români din România (județul Suceava), Basarabia (Chișinău) și nordul Bucovinei (Cernăuți). Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, premierea concursului a avut loc la Mănăstirea Putna, în preajma bustului marelui poet Mihai Eminescu, sculptat de Oscar Han în 1926, cu ocazia Serbării românilor, în special a tinerilor, adunați în acel an la Putna.

Astăzi, în ziua trecerii în veșnicie a poetului Mihai Eminescu, 15 iunie, părinții mănăstirii au săvârșit un parastas pentru poet și cei adormiți din neamul său, la care au participat organizatorii, profesorii și elevii participanți la eveniment. În cuvântul de după slujbă, protosinghelul Dosoftei a precizat: „Mihai Eminescu, în urmă cu 151 de ani, era pe aceste meleaguri, unde avea să se desfășoare Serbarea din 15 august 1871. El a fost un tânăr cu dorințe și idealuri. Când pomenim un om, ne rugăm pentru iertarea păcatelor lui, dar totodată ne dorim ca acest jug al păcatelor să cadă și să rămână ceea ce a pus Dumnezeu în el pentru a dezvolta. Este datoria noastră să creștem acele nestemate unice pe care le are fiecare om, pentru a mărturisi de ce suntem pe lumea aceasta fiecare dintre noi și de ce a creat Dumnezeu lumea. Între gândurile bune pe care le-a avut Mihai Eminescu, care cred că rodește foarte frumos în acest festival, este gândul unității românilor. Atunci când Eminescu se referea la unitate între români, se gândea la ceva care se întâmplă în mod liber, în deplina libertate a conștiinței celor ce participau la unitate, unitate în adevăr. El viza și visa că fiecare trebuie să-și dorească această unitate pentru care fiecare trebuie să facă eforturi. Eminescu își mai dorea și o unitate culturală. Era foarte conștient că unirea politică nu se poate face fără unitatea culturală, dar mai ales că ea nu rezistă fără unitatea culturală. Cu aceste două principii, unitatea națiunii în limitele adevărului și unitatea culturală, Eminescu a gândit Serbarea din 1871. Și acesta a fost un fel de testament nescris al acelui eveniment. Adesea, cel care pune cel mai mult suflet într-un eveniment, acela reușește să deslușească sensul evenimentului și să-l transmită urmașilor, prin acea perspectivă. Fără de Eminescu, nu știm cum se realiza acea serbare”.

      După slujba de parastas, domnul Niculai Barbă, vicepreședintele Consiliului Județean Suceava a depus o jerbă de flori la statuia lui Mihai Eminescu. A urmat festivitatea propriu-zisă de decernare a premiilor elevilor câștigători, moderată de domnul Ion Manole din partea Centrului Cultural „Bucovina”

      Domnul vicepreședinte al Consiliului Județean Suceava, Niculai Barbă, a luat cuvântul la rândul său: „Această ediție a Traseelor eminesciene nu s-ar fi putut realiza fără ajutorul Mănăstirii Putna, al Consiliului Județean Suceava, al Centrului Cultural Bucovina. Anul trecut am aniversat 150 de ani de la marea Serbare a românilor din 1871. Este evenimentul la care Eminescu a contribuit cel mai mult dintre toți, dar a lăsat să se vadă cel mai puțin. Conjuncturile geo-politice au făcut ca Mihai Eminescu să fie cel care a lucrat din umbră. Anul trecut a fost momentul în care ne-am amintit de simbolurile poporului român. Biserica este unul dintre ele, la fel și tricolorul. Atât timp cât îl vom avea pe Eminescu, cât va exista Mănăstirea Putna, cât vor fi tineri care vor veni aici, neamul românesc nu va muri. Aceste valori pe care le-am menționat aici sunt nemuritoare. De aceea, eu cred în nemurirea acestui popor. Mulțumesc celor de la Cernăuți și Chișinău care au făcut posibil ca astăzi, 15 iunie 2022, la Putna să se unească Basarabia cu Bucovina toată. Este un moment de reală emoție, mai ales știind clipele grele prin care trec românii din Cernăuți. Pot spune că solidaritatea pe care ați văzut-o în această criză a refugiaților este ceva natural”.

Cu ocazia depunerii jerbei și a oferirii diplomelor, doamna profesoară Lilia Govornean de la Cernăuți a vorbit despre valoarea și rolul poetului pomenit astăzi: „Iarăși ne adună Eminescu, la el venim ori de câte ori ne regăsim în poeziile sale. Avem menirea să îi continuăm învățăturile, să ne regăsim în scrierile lui, deoarece acesta a fost un cioplitor de suflete, un modelator de caractere. Eminescu rămâne veșnic Eminescu prin noi, urmașii lui, și suntem datori să-l iubim la infinit, așa cum a iubit el poporul, tradiția”.

       La final, elevii premianți au rostit câte un poem și au vizitat muzeul mănăstirii, însoțiți de unul dintre părinții ghizi.