CEDRA

În construcția unei propoziții, fiecare parte de propoziție își are rolul său bine stabilit. Printre acestea, atributul se remarcă prin faptul că determină un substantiv, adăugând informații suplimentare despre însușirile, apartenența sau caracteristicile acestuia.

Atributul adjectival, ca parte a atributului determinativ, este unul dintre cele mai importante, pentru că el realizează legătura directă dintre adjectiv – partea de vorbire care exprimă însușiri ale obiectelor – și substantiv – partea de vorbire care denumește ființe, lucruri, fenomene.

Importanța atributului adjectival constă în faptul că el îmbogățește exprimarea, dă culoare și expresivitate comunicării, precizează detalii care ajută la o mai bună înțelegere a mesajului. De exemplu, diferența dintre „un copil” și „un copil cuminte” este dată tocmai de atributul adjectival „cuminte”, care individualizează substantivul.

Definiție și caracterizare

Atributul adjectival este partea secundară de propoziție care determină un substantiv, un pronume sau un echivalent al acestora și este exprimat printr-un adjectiv propriu-zis sau printr-o parte de vorbire cu valoare adjectivală.

Caracteristicile sale principale sunt:

• determină un substantiv (nucleul determinat), indicând o însușire a obiectului denumit de acesta;
• răspunde la întrebările „care?”, „ce fel de?”, „al/a/ai/ale cui?”;
• are, de regulă, funcție de determinant direct al substantivului;
• acordul său cu substantivul determinat se face în gen, număr și caz.

Moduri de exprimare

Deși denumirea sa sugerează folosirea adjectivului propriu-zis,

atributul adjectival se poate exprima prin mai multe părți de

vorbire sau construcții cu valoare adjectivală:

1. Prin adjectiv propriu-zis
   1. „Fata frumoasă cântă.”
   1. „Cartea veche stă pe raft.”
2. Prin adjectiv pronominal (posesiv, demonstrativ, de întărire etc.)
   1. „Aceasta este cartea mea.”
   1. „Acest elev a câștigat premiul.”
3. Prin numeral adjectival
   1. „Am cumpărat trei caiete.”
   1. „Primul capitol este cel mai interesant.”
4. Prin participiu sau gerunziu cu valoare adjectivală
   1. „Cartea citită de tine este interesantă.”
   1. „Oameni muncitori vor reuși.”
5. Prin articol demonstrativ de întărire + substantiv
   1. „Ion cel harnic a sosit.”
6. Prin construcții mai complexe cu valoare adjectivală
   1. „Camera plină de flori este luminoasă.”
   1. „Omul dornic de cunoaștere citește mult.”

Atributul adjectival în funcție de poziție

Atributul adjectival poate fi:

• antepus substantivului determinat: „Frumoasa floare se ofilește.”
• postpus substantivului determinat: „Floarea frumoasă se ofilește.”

În limba română, de cele mai multe ori adjectivul se află după substantiv, dar există situații (mai ales în stilul literar sau în expresii consacrate) când adjectivul este antepus.

Valoare stilistică

Atributul adjectival nu este doar o funcție sintactică, ci are și o valoare expresivă. În literatură, autorii folosesc adjectivele pentru a transmite sugestii, emoții, pentru a contura personaje sau pentru a crea imagini artistice.

Exemple din literatură:

• „Pe lângă plopii fără soț / Adesea am trecut.” (M. Eminescu) – adjectivul „fără soț” intensifică ideea de singurătate.
• „În pădurea neagră și adâncă se auzea vuietul codrului.” – adjectivii creează atmosfera misterioasă.

Exemple de analiză

Propoziția: „Copilul vesel alerga prin grădină.”

• „Copilul” = subiect;
• „alerga” = predicat verbal;
• „vesel” = atribut adjectival exprimat prin adjectiv propriu-zis, determină substantivul „copilul”.

Propoziția: „Fetele cele harnice au terminat primele tema.”

• „cele harnice” = atribut adjectival exprimat prin articol demonstrativ de întărire + adjectiv, determină substantivul „fetele”.

Exercițiu de creație

Scrie un scurt text (6–8 enunțuri) în care să folosești cât mai multe atribute adjectivale. Sublinează-le și explică rolul lor.

Exemplu:
„Într-o dimineață friguroasă, am pornit spre școală pe aleea lungă și îngustă. Copacii goi se legănau sub vântul aspru. La colț, o bătrânică slabă și zâmbitoare vindea mere roșii și strălucitoare.”

Concluzie

Atributul adjectival este o parte de propoziție esențială pentru că el precizează, individualizează și îmbogățește sensul substantivului determinat. Prin diversitatea formelor de exprimare, prin acordul său cu substantivul și prin valoarea artistică, atributul adjectival contribuie la frumusețea și claritatea limbii române.

În comunicarea curentă, el ne ajută să descriem obiecte și ființe mai exact, iar în literatură devine un instrument de expresivitate, cu ajutorul căruia scriitorii conturează imagini, caractere și atmosferă.