CEDRA

În studiul limbii române, propoziția reprezintă unitatea de bază a comunicării, iar părțile secundare de propoziție, alături de părțile principale, asigură expresivitatea, claritatea și precizia mesajului. Printre părțile secundare, atributul ocupă un loc deosebit de important, deoarece determină și precizează un substantiv, adăugând informații suplimentare despre acesta. Atributul poate fi exprimat printr-o varietate de părți de vorbire: adjective, substantive, verbe la infinitiv, numerale, adverbe și pronume.

Dintre acestea, atributul pronominal are o valoare aparte. El nu doar determină un substantiv, ci introduce și o nuanță de subiectivitate, de afectivitate, de raportare personală sau de identificare a obiectului ori a persoanei. Prin urmare, atributul pronominal nu se limitează la o simplă determinare, ci participă activ la construcția și expresivitatea frazei.

1. Definirea atributului pronominal

Atributul pronominal este partea secundară de propoziție care determină un substantiv și este exprimată printr-un pronume. Fiind o parte flexibilă a limbii, pronumele adaugă nu doar precizări gramaticale, ci și elemente stilistice, exprimând raporturi de apartenență, de identificare, de determinare sau de afectivitate.

Exemple:

• „Cartea mea este pe masă.” (atribut pronominal adjectival, exprimat prin pronume posesiv)
• „Aceasta este ideea voastră.” (atribut pronominal adjectival, exprimat prin pronume posesiv)
• „Omul acela a venit la noi.” (atribut pronominal adjectival, exprimat prin pronume demonstrativ)

În aceste situații, pronumele determină direct un substantiv și se comportă ca un adjectiv.

2. Tipuri de pronume care exprimă atributul pronominal

Atributul pronominal se poate realiza prin mai multe categorii de pronume:

1. Pronumele posesive
   1. Determină un substantiv și exprimă apartenența.
   1. Exemple:
      1. „Caietul meu este ordonat.”
      1. „Aceasta este casa lor.”
2. Pronumele demonstrative
   1. Arată apropierea sau depărtarea obiectului față de vorbitor.
   1. Exemple:
      1. „Cartea aceasta este interesantă.”
      1. „Omul acela este prietenul meu.”
3. Pronumele de întărire
   1. Evidențiază substantivul determinat.
   1. Exemple:
      1. „Directorul însuși a venit la ședință.”
      1. „Profesorul însăși a explicat lecția.”
4. Pronumele de întrebări și relative
   1. Se folosesc pentru a introduce întrebări sau propoziții subordonate.
   1. Exemple:
      1. „Al cui caiet este acesta?” (atribut exprimat prin pronume interogativ)
      1. „Nu știu al cui caiet lipsește.” (atribut exprimat prin pronume relativ)
5. Pronumele negative
   1. Exemple:
      1. „Nu am găsit niciun răspuns.”
      1. „Nicio soluție a ta nu este potrivită.”
6. Pronumele nehotărâte
   1. Exemple:
      1. „Un anumit elev a lipsit.”
      1. „Am vorbit cu altcineva coleg al tău.”

Astfel, atributul pronominal poate lua multiple forme, în funcție de tipul pronumelui utilizat.

3. Valoarea și rolul atributului pronominal

Atributul pronominal:

• Precizează identitatea substantivului determinat („cartea aceasta”);
• Arată apartenența („ideea ta”);
• Evidențiază subiectul („profesorul însuși”);
• Introduce întrebări și subordonate atributive („al cui caiet?” / „nu știu al cui caiet este”);
• Conferă expresivitate textului, prin nuanțe de afectivitate sau prin marcarea subiectivității.

În limbajul literar, atributul pronominal este folosit adesea pentru a sublinia legătura dintre personaj și obiectele sau ființele din jurul lui.

Exemplu: „Codrii aceia erau pentru el un tărâm fermecat, iar liniștea lor îi mângâia sufletul obosit.” → Atributele pronominale (aceia, lor) dau textului valoare afectivă și particularizează descrierea.

4. Modalități de recunoaștere și analiză

Pentru a identifica atributul pronominal, elevii trebuie să urmeze câțiva pași:

1. Se caută substantivul determinat.
2. Se verifică dacă este determinat de un pronume.
3. Se stabilește tipul pronumelui și felul atributului (adjectival, apozițional).

Exemple de analiză:

• „Caietul meu este curat.”
  • Determină substantivul „caietul” → atribut pronominal adjectival.
• „Profesorul însuși a explicat.”
  • Determină substantivul „profesorul” → atribut pronominal de întărire.

5. Exerciții practice

a) Subliniați atributul pronominal și arătați felul lui:

1. „Cartea voastră este pe catedră.”
2. „Acești elevi sunt silitori.”
3. „Directorul însuși a venit la clasă.”
4. „Nu știm al cui caiet lipsește.”
5. „Vreau să citesc volumul acela.”

b) Rescrieți propozițiile, înlocuind atributele pronominale cu subordonate atributive:

• „Caietul meu este ordonat.” → „Caietul care este al meu este ordonat.”
• „Directorul însuși a venit.” → „Directorul care a venit el personal a participat.”

c) Compunere (8–10 rânduri): Redactează un text descriptiv despre „clasa ta”, în care să folosești cât mai multe atribute pronominale.

Concluzie

Atributul pronominal reprezintă una dintre cele mai expresive modalități de determinare a substantivului. Prin intermediul pronumelor, atributul pronominal aduce precizie, particularizare și afectivitate comunicării. Fie că exprimă apartenența, apropierea sau îndepărtarea, identitatea ori intensificarea, el se dovedește a fi un instrument esențial în exprimarea corectă și nuanțată a ideilor.

În același timp, studiul atributului pronominal ajută elevii să înțeleagă bogăția limbii române și să-și dezvolte capacitatea de exprimare, atât în contexte cotidiene, cât și în situații literare. În literatură, atributul pronominal contribuie la definirea stilului artistic, punând în lumină trăiri, sentimente și relații subtile între personaje și lumea înconjurătoare.

Astfel, atributul pronominal nu este doar o noțiune gramaticală, ci o verigă importantă între logică și expresivitate, între gândirea clară și frumusețea limbajului.